Tâmpla

ai putea să îţi gâdili tâmpla până la provocare
şi să nu-i dai pistolul
să vezi cum tremură cum se zbate pe sub fire de păr
plantate intenţionat în pielea cea mai subţire
sub care se ascunde cel mai greu creier
o tâmplă care zvâcneşte
o poezie care se suceşte ca un cearşaf plin de apă

ai putea să îi juri că
îi vei săruta buzele cu pistolul
tâmplei tale

că în următorul moment lumina se va îngălbeni
ca în interiorul unui bostan vara
nu poate să doară atunci când
ţi se ia respiraţia pentru că
respiraţia nu face parte din tine
e organul comun

dar tu îţi iubeşti tâmpla
inima capului care bate a mortăciune întreţinută
şi-a bijuterii
ca o mână căreia i se întinde pistolul
dar degetele i se taie cu lama de frică
doar durerea nu trebuie să aibă culoare doar formă
şi
urli într-o pungă de hârtie ca în biserică
claxoanele par să se roage afară numai
punga e plină de mizerie
plămânii numai au decât putere să foşnească
intri cu totul în punga de hârtie
ca într-o capelă din curtea spitalului 9

linişteşte-te aceasta este un conflict şi poate deveni