Ad
Ad
Ad
Author

admin

Browsing

A venit momentul ca generația ’80 sa-și spuna cuvantul… Sigur, ați putea obiecta ca și Cristian-Mihail Teodorescu poate fi asimilat acestei generații și – in buna parte – așa și este, totuși evoluția sa maxima s-a demonstrat dupa anul 2000, dupa cum am vazut intr-un articol precedent.

In cazul lui GEORGE LAZAR insa, lucrurile stau cu totul altfel. Membru activ al cenaclurilor SF ieșene, colaborator al suplimentelor de gen ale ziarelor și revistelor aparute in acea perioada, grație efervescenței impuse de gruparea cunoscuta in istoria science fiction-ului romanesc sub numele de Quasar, George Lazar poate fi considerat un optzecist veritabil, alaturi de Dan și Lucian Merișca, George Ceaușu, Vlad Franghiu, Sorin Antohi, Radu Gavrilescu, Sorin Simion, Michael Haulica, Dan Petrescu, Victor Nanescu, Razvan Haritonovici, Dan Alexe etc. Aveți mai jos ocazia sa aflați cum și-a conceput felia sa de participare la „tortul” intitulat Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF

Ștefan Ghidoveanu

POVESTEA POVESTII ULTIMULUI SOARECE DE BIBLIOTECA

In urma cu ceva vreme, l-am auzit pe fii-meu al mare referindu-se la mine ca la „batranul”. Mi-a venit si mie randul, mi-am zis. Asa ca atunci cand m-a cautat prima oara Moshul SF ca sa-i dau o poveste scurta pentru blogul lui, chiar m-am simtit ceva mai bine: iata ca un supravietuitor chiar mai „batran” ca mine e plin de verva si energie, ba mai face si socializare pe internet! Adica exista viata si dupa cincizeci de ani, varsta de care ma mai despart doar cateva saptamani. Inainte de a accepta, recunosc ca m-am gandit si la alti supravietuitori, care sunt emisiunea „Exploratorii lumii de maine” (unde mi-am ascultat de vreo doua ori povestile, asta inainte de ’89) si, desigur, Dan Ursuleanu.

Cum nu sunt un autor prolific, aveam doar o singura problema, anume de unde sa-i gasesc o poveste care sa-i si placa. S-a nimerit sa am o schita de vreo doua sau trei pagini, am botezat-o „Panspermie” — era ceva cu un virus de calculator — pe care i-am trimis-o (cu precizarea ca a fost prima oara cand m-am lasat publicat pe net!). Lui i-a placut — sau cel putin asa mi-a spus mie — desi era putin dezamagit de dimensiunea redusa a textului, dar in definitiv asta mi-a cerut.

Dupa o vreme, asa cum toti cei optsprezece autori (selectati, sortati, selectionati, alesi, desemnati, numiti) stim, a venit cu ideea realizarii unei culegeri — sau antologii dupa unii — cu tema libera, formata din textele cele mai bune pe care le-a adunat de la noi. Mie mi-a cerut un alt text, motivand ca primul i-a placut atat de mult incat vrea sa-l puna deoparte pentru metatezaurul sefeului romanesc (poate nu s-a exprimat chiar in acest fel, dar mie asa mi-a placut sa inteleg), asta dupa ce la telefon a injghebat si pentru mine o lunga si frumoasa naratiune despre importanta viitoarei culegeri/antologii. A fost un argument decisiv, care m-a motivat sa incerc a-i preda un text macar la fel de lung, dar nu tot la telefon.

De obicei, ca orice scriitor, am pe stoc cateva povestiri aflate in diverse faze. Sunt situatii in care ma fascineaza cate o idee, o incep ca sa n-o pierd si o las apoi la pritocit. Ideea capata contur si forma, si atunci o continui. Sau nu, si ideea se duce acolo unde au plecat si dinozaurii.  In acest caz, intamplarea face ca se conturase binisor povestirea pe care am donat-o pentru culegerea/antologia lui Stefan.

Ideea mi-a venit in iarna, pe cand ma intorceam de la schi, din Austria. Cand drumul este lung, monotonia autostrazilor facute nemteste poate fi combatuta doar intr-un singur fel si anume dand drumul la imaginatie. Pe drumurile patriei nu recomand nimanui sa incerce asta. Cum spuneam, ideea mi-a venit gandindu-ma la cartile-bibelou care obisnuiau sa fie vandute la pachet cu ziarele. Am profetit din timp ca aceasta moda o sa treaca imediat ce bibliotecile de apartament, care mai contin si obligatoriul serviciu din cristal plus cateva bibelouri autentice, de portelan, se vor dovedi neincapatoare la puzderia de volume aruncate in nestire de doua ziare cu circulatie nationala. S-a dovedit ca am avut dreptate, dar nu aici vroiam sa ajung. Am zarit la un amic cu o biblioteca de felul celei descrise mai sus, am vazut pe viu ca si-o umpluse cu doar o suta de carti-bibelou (din care, desigur, nu citise nici una, dar ipocrit le aduna ca sa le citeasca urmasii!). Am vazut cat insemnau de fapt cele o suta de carti, toate la fel de mari, cu copertele de acelasi fel, ce mai, semanau cu chestiile alea facute numai din cotoare, surogate ornamentale pentru pus in biblioteci, pe care americanii le vand la metru. Atunci am avut revelatia puterii noastre de lectura si, in baza unui reflex ingineresc, am socotit cate carti poate citi un om intr-o viata, iar daca sunteti curiosi sa aflati, petreceti vreo jumatate de ora citind Povestea ultimului soarece de biblioteca pe care o gasiti in culegerea (sau antologia) cu „Scornelile” Moshului SF.

Eu nu mi-am numarat cartile din biblioteca si nici nu am tinut evidenta celor pe care le-am lecturat. Daca m-ati fi intrebat totusi cate au fost, cred ca as fi raspuns senin: ohoho!

Apropo, pana acum, tu cate carti ai citit?

George Lazar

George Lazar s-a nascut in data de 3 februarie 1963, la Vatra Dornei. A absolvit Facultatea de Automatica, sectia Calculatoare, din cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iasi. In prezent, este directorul cotidianului Monitorul de Botosani.

Bibliografie: America One (roman, Ed. Tritonic, 2007); Ingerul pazitor (roman, Ed. Millennium Press, 2009); The Guardian Angel (a novel, Eagle Publishing House, 2011); proza scurta in mai multe antologii (Cosmos XXI — Un univers al pacii, Ed. Politica, 1987; Quasar 001, Ed. MediaTech, 2000; Alte tarmuri, SRSFF, 2009; Pangaia, Ed. Eagle Publishing House/SRSFF, 2010; Steampunk — A doua revolutie, Ed. Millennium Books, 2010; Venus — Povestiri erotice science fiction, Ed. Eagle Publishing House/SRSFF, 2011; Premiile Galileo 2012, Ed. Millennium Books, 2012; Dincolo de noapte — 12 fete ale goticului, Ed. Millennium Books, 2012); proza scurta in mai multe reviste, intre 1982 si 1987 (Opinia Studenteasca — unde a avut o rubrica permanenta, intitulata „Utopii”, dar si in „Argonaut” — supliment al revistei Convorbiri literare, revista Cronica si saptamanalul Magazin).

A fost editor al revistei Sci-Fi Magazin (12 numere, in 2007-2008) si al Almanahului Sci-Fi Magazin (2009).

Este membru al Societatii Romane de Science Fiction si Fantasy.

Ovidiu Tender este unul dintre cei mai reputati oameni de afaceri din Romania, care se poate lauda cu o avere estimata la 300 de milioane de euro si cu un grup de firme ce activeaza in mai multe domenii extrem de profitabile, precum cel energetic, cel petrolier, cel imobiliar, cel agricol sau cel al prospectiunilor geologice.

Pentru ca “niciunde in lume nu ai nevoie de studii”, dupa cum marturiseste chiar el, Tender a preferat sa puna la naftalina diploma de inginer minier obtinuta la Facultatea de Mine din Petrosani si sa se orienteze catre domenii care sa ii aduca profituri cat mai grase. Asa se face ca magnatul timisorean si-a completat bagajul de cunostinte cu o calificare in turism, care i-a permis sa isi dezvolte rapid afaceri in acest sens.

Cum face bani Ovidiu Tender?

Ovidiu Tender controleaza grupul de companii Tender SA, care are activitati in sectoarele energetic, petrolier, gazier, imobiliar, agricol, aviatic, cel al turismului, cel al infrastructurii rutiere si, totodata, efectueaza prospectiuni geologice. Tender SA este format din mai multe companii: Grupul Energetic Tender (GET), Vulcan Bucuresti, FECNE, Nuclearmontaj, Upruc CTR, UTON Onesti, Eurostrade, Eurobeton si Esparom, Jetran Air, FAM Farm, SIRD Timisoara si ICSH.

Tender si-a extins tentaculele si catre alte companii, respectiv catre Intercenter Service, din care detine o participatie de 54%, si catre Prospectiuni Bucuresti, din care detine 71,66%.

In plus, principalul sau “obiectiv” este acela de a rentabiliza companiile care se afla intr-o situatie financiara precara. Cu alte cuvinte, lui Tender ii face o deosebita placere sa cumpere companii in pragul falimentului si, evident, sa le vanda ulterior catre alte firme.

Dar, in ciuda faptului ca ii merge cum nu se poate mai bine pe plan profesional (dovada stand chiar averea sa, care creste constant), domnul Tender nu se mai oboseste sa isi plateasca datoriile catre stat. Pardon! Datoriile nu sunt ale lui, sunt ale societatilor pe care le controleaza el, deci nu i se poate reprosa nimic.

Cum va face si mai multi bani Ovidiu Tender?

Omul de afaceri a dovedit, in repetate randuri, ca stie sa se adapteze oricaror conditii economice, lucru pe care il face si acum. Tender a observat ca Africa a fost ocolita de criza, asa ca si-a facut imediat loc pe continentul negru. Prin compania Prospectiuni, Tender a obtinut acordul guvernului senegalez de a prospecta, incepand cu prima luna a lui 2012, sapte perimetre in care se afla fosfati, metale grele, metale rare, aur si cupru.

Aceeasi companie a semnat un acord cu Petrosen, compania nationala petroliera a Senegalului, prin care va infiinta Petro-Prospect, ale carei servicii sa poata ajunge in toata Africa.

Bineinteles, ambitiile de cuceritor ale companiei Prospectiuni nu se vor limita la Senegal, intrucat aceasta va ajunge cat de curand si in Guineea Bissau, unde va efectua o investigatie geologica completa. Asta inseamna ca Tender va fi primul om al planetei care va afla ce bogatii ascunde pamantul acestei tari, ceea ce ii va permite sa le si exploateze in regim preferential.

Mentionam ca Africa este continentul cu cele mai mari rezerve de bauxita, de diamante, de aur, de uraniu si de fier. Or, nu e de mirare ca Tender a concesionat aici cateva mii de kilometri patrati, 5.000 numai in Senegal (in treacat fie spus, exact jumatate din suprafata totala a acestui stat).

Enumeram mai sus domeniile de activitate ale companiilor lui Tender. Printre acestea se numara si agricultura, care ar putea fi aplicata cu mare succes si in Africa. Afaceristul a mirosit imediat aceasta oportunitate si a si pus in aplicare un plan de majorare a averii personale. Este vorba de culturile de jatropha, planta denumita si “arbustul de petrol”, din ale carei seminte se obtine un ulei ce poate fi transformat in biocarburant.

Ideea nu este tocmai de lepadat, cel putin in forma in care o prezinta Tender. Acesta se mandreste ca poate asigura o alternativa la petrol si ca va oferi aproape 400 de locuri de munca pentru senegalezi. Sigur, nu poate fi ignorat nici profitul ce va fi obtinut din aceasta afacere: la o investitie de 600 de dolari pe hectar, venitul va fi de pana la 2.400 de dolari, deci de peste trei ori mai mare. Ceea ce este mai mult decat convenabil…

Poate ca multi se intreaba cum a ajuns Ovidiu Tender in Africa. Nu singur, ci datorita bunului sau prieten, Frank Timis, om simplu, fara studii, dar care are “un fond genetic” ce ii asigura castiguri frumoase in afaceri. Aceste afaceri ale lui Timis vizeaza fierul din Sierra Leone, un filon estimat la 12 miliarde de tone, de unde ne putem da lesne seama ca nici Tender nu umbla pe un teren nesigur in Africa.

Se mai pot face afaceri si in alte sectoare in Africa?

Bineinteles. Ne invata Ovidiu Tender: in aviatie. In acest sens, magnatul spera sa obtina un joint venture cu TASV (compania aeriana de stat din Cap Verde), caruia ii va asigura aeronavele si personalul, si sa intre in actionariatul companiilor nationale aeriene din Gambia si Guineea Conakry, care nu detin avioane.

Problemele lui Ovidiu Tender cu justitia

A devenit aproape o obisnuinta ca toti marii oameni de afaceri din Romania sa fie implicati, de-a lungul carierei lor, in diferite afaceri dubioase care aduc prejudicii statului. Ovidiu Tender nu face exceptie de la acest trend.

In 2006, el a fost acuzat de Parchet de inselaciune, spalare de bani, bancruta frauduloasa, instigare la abuz in serviciu si organizarea unei grupari de crima organizata. In acelasi dosar a fost acuzat si Marian Iancu, patronul clubului Poli Timisoara, care se face vinovat de complicitate la inselaciune, spalare de bani, instigare la abuz in serviciu si apartenenta la un grup infractional de crima organizata.

Ancheta demarata in urma cu aproape sase ani viza stabilirea relatiilor comerciale ale RAFO Onesti, care nu si-ar fi platit la stat cateva sute de milioane de lei ca urmare a incasarii taxelor de drum. De asemenea, Ovidiu Tender este acuzat de procurori ca a preluat RAFO de la APAPS (AUtoritatea pentru Privatizare) prin societatea Balkan Petroleum.

Doi ani mai tarziu, Tender a fost trimis in judecata de DIICOT pentru spalare de bani, dupa ce, alaturi de Marian Iancu, Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, timisoreanul a derulat o activitate infractionala ce a produs un prejudiciu de aproape 150 de milioane de lei companiei SC Carom SA Onesti. Tender a mai fost acuzat de inselaciune, de instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanei in forma calificata si continuata si de constituirea si apartenenta la un grup de crima organizata pentru obtinerea in mod fraudulos de fonduri a caror sursa ilicita a fost disimulata.

Insa avocatii, printre care s-a numarat si Victor Ponta, lui Tender si-au facut bine treaba, astfel ca, in afara de arestul din 2006 si de cel din 2008, acesta a scapat ieftin de toate acuzatiile si si-a permis sa ajunga pe alte taramuri, unde sa puna la punct alte afaceri si sa “ajute”, la randul sau, tinerii investitori romani care se simt atrasi de forta neagra a planetei.

Muzica e ca sangele: circula și hranește. Pleaca de la inima și se intoarce tot acolo. Daca vrei sa te apropii de esența unei culturi, asculta-i muzica. Te va duce inapoi spre locul de unde a țașnit: inima.

Acesta nu este un clasament, ci o enumerare. E greu sa faci clasamente cand vine vorba de muzica. Scopul meu e sa va arat cateva melodii excelente made in America Latina. Ceva din care sa se ințeleaga ca in cel mai frumos continent din lume se asculta și altceva decat salsa, tango și El Condor Pasa.

1. Calle 13 – Latinoamerica

Hip-hop / Puerto Rico

De ce: Cinci minute și patruzeci și doua de secunde de imagini puternice, directe și esențiale. Pe masura versurilor.

Cea mai frumoasa definiție a Americii Latine pe care am vazut-o eu pana acum.Nu știu ce aș putea adauga care sa nu fie in plus. Insist sa va uitați la videoclipul asta.

2. Silvio Rodriguez – Ojala

Nueva Trova / Cuba

De ce: Un cantec de dragoste de o delicatețe extraordinara, cantat de unul dintre cei mai iubiți artiști din lumea hispanofona.

Acum cațiva ani, citind o carte despre muzici din lume, am ajuns și la capitolul Cuba. Pe ce superstaruri cubaneze credeți ca am vazut in carte? Vreo buenavista? Compay Segundo? Omara Portuondo? Aș. Capitolul vorbea de Silvio Rodriguez.

Silvio Rodriguez e necunoscut la noi și din cauza convingerilor lui politice comuniste, care l-au facut tolerat (rasfațat?) de regimul Castro. Sa trecem peste partea asta, totuși. Canta de cateva zeci de ani un tip de folk numit nueva trova, are albume mai multe decat incap pe degete și in America de Sud cine are urechi de ascultat il asculta, indiferent de culoarea politica.

3. Charly Garcia – Rezo por vos

Rock / Argentina

De ce: In Argentina, Charly Garcia e un clasic. Ba nu. E “za” clasic.

In toata America de Sud, peisajul muzical argentinian e considerat cea mai elaborat, mai bun calitativ și mai “organizat”. In sensul ca, spre deosebire de alte țari de pe continent, Argentina a avut o mișcare muzicala destul de ampla și susținuta incepand cu anii ‘60, care a produs in mod constant grupuri bune, inovatoare, in ton cu ce se intampla și prin alte parți ale globului. Charly Garcia e unul dintre veteranii scenei, și din anii ’60 tot inventeaza și reinventeaza cate ceva in rockul argentinian. Culmea e ca ii mai și iese.

Uitasem sa va zic: melodia e cantata impreuna cu Luis Alberto Spinetta, alt monstru sacru al muzicii argentiniene. Spinetta e cel de la chitara. Garcia e mustaciosul de la pian.

4. Sumo – Regtest

Rock-Reggae-Ska / Argentina

De ce: Pentru ca suna neașteptat de bine. Pentru ca aveți nevoie de un pic de rock-reggae-ska argentinian in viața voastra. Și pentru ca in Buenos Aires fondatorul grupului, Luca Prodan (nu, nu era roman), e și azi, la peste cinsprezece ani de la moartea lui, o legenda.

Intre timp, Prodan a murit, Sumo s-a destramat (lucru care poate fi considerat de bun augur, fiindca din el au luat naștere nu unul ci doua grupuri, Divididos și Las Pelotas), chitaristul Ricardo Mollo s-a casatorit cu Natalia Oreiro, și uruguayenii crapa de ciuda ca un argentinian le-a rapit zeița naționala a frumuseții.

5. Eduardo Mateo – Yulele

Candombe-Folk / Uruguay

De ce: Nu așa se pune problema. Daca Eduardo Mateo s-ar fi nascut intr-o țara mai mainstream, ați fi auzit de el și pana acum.

Sau poate nu. Mateo nu era un superstar. Mai degraba un geniu sub acoperire. Genul ala de haimana pe care nu dați doi bani, și cand colo el e capabil sa ia o chitara acustica, niște percuții africane, sa amestece folk, candombe, jazz, bossa nova și sa scoata o capodopera. Psihedelica.

Yuleeee ye…

6. Hugo Fattoruso y Rey Tambor – Bien de bien

Candombe / Urugay

De ce: Pentru ca imi place mie de nu mai pot. Ascult melodia asta pe heavy repeat de fiecare data cand imi amintesc de ea.

Pentru ca a fost scrisa de Eduardo Mateo (vezi mai sus).Pentru ca imaginile din clipuleț sunt o parte dintr-un Montevideo care nu mai e.Pentru ca saptamana asta (pe 3 decembrie) a fost Ziua Naționala a Candombe-ului in Urugay.

Dupa felul in care a transat aseara in favoarea sa disputa din sanul propriului partid, liderul PNL Crin Antonescu arata ca are stofa de politician. Nu si de presedinte, dar cu siguranta de politician care arata ca vrea mai mult. Ceva mai mult. Nu discutam acum de trecut, de afaceri si hotie, de mizeria si [&hellip…

Dupa felul in care a transat aseara in favoarea sa disputa din sanul propriului partid, liderul PNL Crin Antonescu arata ca are stofa de politician. Nu si de presedinte, dar cu siguranta de politician care arata ca vrea mai mult. Ceva mai mult. Nu discutam acum de trecut, de afaceri si hotie, de mizeria si bolovanii care populeaza inca neperms de mult partidul liberal. Vorbim de felul in care un lider a iesit din incercuire intr-o situatie grea, complicata, poate fara iesire onorabila, pentru unii.

Antonescu a convins aseara ca poate fi un lider, daca vrea sa parieze pe adevar, nu pe minciuna, asa cum face magistral alambicatul sau partener Victor Ponta. Crin Antonescu le-a cerut colegilor sai de la varful PNL sa joace cu cartile pe masa. A fost un joc de maestru. Unul mare! De ce? Pai, inainte de orice, pentru ca toata lumea se astepta ca PNL sa iasa franjuri. Mai ales Ponta. N-a fost asa. Dimpotriva. Seful PNL a iesit cu decizii clare, dure, transante. Adevarate. Cea mai cea – somatia adresata PSD si lui Ponta, special, sa desfiinteze USD, facatura electorala menita sa prosteasca poporul USL ca USL=USD.

Exista multe amanunte care merita purecate. Tradarea pesedista a lui Tariceanu, infiltarea PNL cu antibasisti nascuti in studiourile voiculesciene a caror singura grija era sa scoata bani din ura, lipsa unei strategii unitare a PNL, etc. Dar cea mai importanta concluzie, dincolo chiar de victoria de aseara a lui Crin Antonescu, este ca PNL si-a schimbat orientarea! Da, da! Pur si simplu, avem un alt PNL. Sau macar incepem sa vedem un alt PNL. Declaratiile si deciziile conducerii PNL arata un partid orientat, inainte de toate, pe adevar. Pe lege. Pe UE si pe SUA. Da, nu va mirati! El, Antonescu, iresponsabilul care tuna si fulgera acum un an si ceva impotriva Occidentului, isi readuce partidul in familia valorilor din care s-au nascut liberalii Bratienilor. Exageram?

Cateva mici detalii: votul pentru arestarea fiului baronului PSD de Prahova dat de parlamentarii PNL; cererea transanta a lui Antonescu pentru lichidarea proiectului de lege privind amnistia si gratierea, aranjat de Ponta pentru a-l face scapat pe Dan Voiculescu si pe toata penalimea de partid. Apoi, Antonescu a iesit la rampa cu cereri transante pentru afirmarea identitatii liberale la guvernare: masuri precum reducerea CAS si scutirea fimelor de impozit la reinvestirea profitului. Sigur, sunt doar simple cereri, talibanismul socialist al PSD nu le va inghiti, dar auzim si noi macar ca liberalilor le pasa cumva de intreprinzatorul roman, din truda caruia isi trag seva de partid, el, micul om de afaceri, cel abuzat de taxe&birocratie&controale, pe care nicio guvernare nu l-a tratat cu respect pana acum.

Bref! Antonescu si-a recapatat controlul in partid, i-a redat orientarea pro-UE si pro-SUA, pro-liberala, pro-lege si anticoruptie. I-a transmis lui Ponta sa nu se joace cu focul si l-a somat sa aleaga: ori cu Dan Voiculescu, ori cu mine. In mare, asta e ecuatia. Ce l-a facut pe Antonescu sa-si schimbe atat de radical pozitia, de la antibasism funciar la echilibru si recuperarea valorilor, e un mister pe care timpul il va lamuri.

Ce riscuri il asteapta insa dupa aceasta iesire de forta? Unul singur: ruperea USL. E o pierdere pe termen scurt, si e! (primari, consilieri, clienti, bani, media, etc.), dar e un castig pe termen mediu si lung. Si, oricum, singura sansa de a-si mai da siesi o sansa pentru alegerile prezidentiale. O impacare cu Ponta nu i-ar folosi catusi de putin. Ar ramane doar cu banii lui Rusanu&Chitoiu&ASF, cu toate sinecurile guvernarii (tot mai putine, totusi, dupa confiscarea treptata a puterii de catre PSD), dar si-ar ingropa orice viitor politic. Ruperea USL e singura sansa mare pentru Antonescu. Acum, mingea e la Ponta. Daca e baiat destept, cedeaza si-l lasa din brate pe Dan Voiculescu (via Daniel Constantin PC). Daca o tine batos cu anti-Iohannis, i-a facut cadou lui Antonescu o mare ocazie pentru alegerile prezidentiale din toamna. In ambele variante, pierde. Cu toata superputerea sa, baneasca si mediatica, primul-ministru se afla acum in postura de perdant pe toate fronturile. Si cel care l-a adus aici este insusi etern perdantul de pana acum Crin Antonescu! Dar sa vedem ce va alege Victor Ponta…

Aborigenii australieni, ca si fenicienii foloseau tratamentul cu fructe de maslin pentru asa-numitele boli ale batrnetii, manifestate prin dureri de sub coaste, adica hepatice. Fenicienii palestinieni, ca si toate triburile semite (inclusiv ebraice) au dezvoltat medicina bazata pe tratamentul cu masline si ulei de masline, de la emigrantii asiatici sositi din Orientul Mijlociu.

Pana nu de mult, se stia ca in pulpa de maslina se gasesc numai proteine importante, grasimi specifice si zaharuri, asociate unor vitamine si minerale extrem de necesare organismului. Multumita scolii franceze de medicina din Paris, cercetatorul L. Randoin a dovedit, in urma cu aproape un secol, ca ceea ce numim pulpa de maslina contine o multime de alte elemente, necesare organismului uman.

Metalele din masline

Dr. L. Randoin a dovedit ca maslina contine majoritatea metalelor (mineralelor) extrem de utile organismului, in cantitati optime: Sodiu (Na) – 128 mg/100 g; Potasiu (K) – 1.526 mg/100 g; Magneziu (Mg) – 2 mg/100 g; Calciu (Ca) – 110 mg/100 g; Fier(Fe) – 2,11 mg/100 g; Cupru (Cu) – 0,3 mg/100 g. In 2004, biochimistul scotian M.T. Fightwhright a descoperit ca in maslinele mai crude cantitatea de fier este aproape tripla, 6,72 mg/100 g, iar Cuprul si Manganul pot depasi 3-4 mh/100 g, in timp ce Seleniul (Se) atinge 0,012 mg/100 g. Toate aceste date pot spune multe despre puterile ascunse in fructul de maslin, ca fruct magic in medicina traditionala, in terapia unor forme extrem de diferite de boli.

Avand in vedere raportul optim dintre concentratiile de calciu, magneziu si fier, orice cunoscator in ale medicinei intelege ca maslina este un veritabil medicament, att profilactic, ct si terapeutic, in oricare afectiune. Descoperirea recenta a prezentei in fructul de maslina a Yincului (Yn), Manganului (Mn) si a unui continut crescut in cupru a pus noi intrebari asupra modului in care banala maslina poate actiona ca medicament.

Manganul

Dr. F.I. Witkowski, impreuna cu echipa sa de cercetare de la Universitatea din Munchen, a dezvaluit recent lumii stiintifice descoperirea sa: manganul, desi aflat in cantitati infime in masline, actioneaza direct asupra absorbtiei intestinale (proxima duodenala) de calciu si magneziu.

Acest proces scade cu 60% riscul la orice tip de imbolnavire din cauze ereditare (mostenite), inclusiv cancer sau psihoze. Acelasi cercetator german a constatat ca tocmai proportia mica de mangan din pulpa de maslina produce un mediu favorabil absorbtiei de sodiu si mai ales de fier in organism, metale cu un rol deosebit in reglarea activitatii anumitor tesuturi de origine nervoasa, inclusiv a hipofizei (posterioare) si a medulo-suprarenalei. Descoperirile lui Witkowski plaseaza manganul din masline, ca si din alte alimente, ca unul dintre metalele cele mai importante pentru sanatate, mai ales pentru organismul uman.

Zincul

T.H. Eltmouth a constatat ca zincul, metal mai rar intlnit in alte fructe, este prezent in masline in proportie de 0,081 mg/100 g. Aceasta cantitate neglijabila de zinc ofera insa o maxima capacitate de absorbtie a fierului, metalul de baza al globuleleor rosii. El afirma ca, in lipsa unui minim aport de zinc, prin alimentatie, anemia ar capata valori ingrijoratoare pentru 67% din barbati si 71% din femei. Zincul regasit in masline ofera posibilitatea unei bune functionari a maduvei osoase hematogene (producatoare de globule rosii).

Acelasi cercetator este de parere ca numarul redus al anemicilor in tarile nord-africane si asiatice subalimentate se datoreaza consumului de masline si, mai concret, efectului benefic al zincului.

Elementele forte ale pulpei de masline

Daca pana in prezent cele mai laudate beneficii ale continutului maslinei au fost proteinele, lecitinele si metalele, in ultima vreme s-au descoperit noi calitati ascunse de miraculosul fruct. Pornind tot de la analizele lui L. Randoin, trebuie amintit ca in maslina se intlnesc produsi organici cu un bogat continut in azot (0,7 mg/100 g); sulf (27 mg/100 g), fosfor (17 mg/100 g); clor (4 mg/100 g).

Azotul

In urma metabolizarii hepatice a unor substante de tip azotos (amine, aminoacizi, vitamine) specifice frutelor din genul Olea se reduce semnificativ rata mutatiilor la nivel hepatic. Simplu spus, maslinele au efect anticancerigen asupra anumitor tipuri de celule din ficat. Constatarea a fost validata in 2005 de catre M.T. Berthans de la Universitatea din Melbourne (Australia). Dr. Berthans afirma: Continutul de azot de 0,76 mg/100 g nu este oncogen, asa cum s-a crezut pna acum un deceniu, ci dimpotriva, impiedica declansarea unor gene cancerigene.

Fosforul

Legat in mod chimic extrem de straniu de substante organice din proteine, fosforul din masline a trezit interesul multor cercetatori din domeniul stiintelor exacte, ca si al celor din domeniul studiilor paranormale. Eliberarea fosforului, ca element, in snge produce o reglare a functiilor unor anumite tipuri de limfocite, cu rol de aparare a organismului.

La nivelul sistemului nervos central, in cazul consumatorilor de masline, s-a constatat o crestere cu 12% a capacitatii de rememorare a viselor. Fosforul din masline poate facilita exploatarea unor functii nervoase psihice deosebite, crescnd potentialul zonelor numite subconstiente ale sistemului nervos central. Antropologul geman S.W. Heiberg considera ca fosforul din maslina a fost si este un secret pentru ceea ce numim stiintific putere de concentrare utilizata in dietele yogine.

Clorul si cuprul

Se pare ca elementul Cupru este un metal la fel de important pentru consumatorii de masline, el aflndu-se intr-o proportie de maxim 0,3 mg /100 g. Absorbtia intensiva a clorului, datorata combinatiilor sale din masline, activeaza actiunea cuprului in zonele hipocampusului (parte a creierului care joaca rol de filtru, de politie secreta, pentru informatiile ce merita sa patrunda la nivelul constientului uman).

Clorul absorbit prin consumul de masline are rolul de a ajuta cuprul ca nou-venit in creier sa se transforme intr-un fel de gardian, foarte inteligent, ce poate distinge ce merita si ce nu in privinta informatiilor primite pentru constient. Relatia clor celular-cupru este esentiala si este maxim favorizata de banalul continut al gustoasei pulpe de maslina.

Dr. Karl M. Bartmann declara in 1978, in fata Academiei de Stiinte Medicale din Viena, ca maslinele, prin clorul pe care il contin, ofera omului aminele vietii, numite azi vitamine. Dr. Bartmann a dovedit pentru prima data ca acea optima compozitie in clor creste semnificativ absorbtia vitaminelor B1, B2, PP, A si K.

Maslinele ca medicament Recomandari profilactice si terapeutice 

1.Probleme renale incipiente, precum durerile de rinichi sau dificultatile de urinare.

2. Simptome ale unor boli hepatice, manifestate prin dureri de ficat, greata, tulburari digestive, intoleranta la consum de grasimi dimineata. 3. Indigestii asociate starilor de greata, voma, in mod repetat.

4. Stari de slabiciune fizica, lipsa de putere, dar si psihica, incapacitate de concentrare, somnolenta pe timp de zi.

5. Aparitia starilor de asa-zis lesin (caderi in stare de semi-constienta) si chiar prabusiri, din pricina senzatiei de moliciune a membrelor.

Terapia cu masline

1. Micul dejun: Sunt indicate maslinele verzi, mai putin sarate, indiferent de preferintele tale. Nu se consuma mai mult de 100-150 g de masline. Nu este nicio regula a consumului de masline, in nici o terapie moderna. Maslinele, chiar in mici cantitati, nu trebuie sa lipseasca din micul tau dejun. Consumul de apa minerala carbogazoasa sau plata este obligatoriu chiar si in timpul servirii micului dejun. Inainte de micul dejun se recomanda o lingura cu ulei de masline.

2. Dejunul: Persoanele care sufera de probleme cardiace, acute sau cronice, trebuie sa evite consumul de masline. Pentru cei care nu au probleme cu sistemul cardiorespirator se recomanda masline in cantitati de 70-100 g, ca aperitiv, pe stomacul gol, fara a servi inainte bauturi alcoolice distilate sau vinuri. Lichiorurile sunt absolut interzise. Este exclus ca in timpul dejunului sa fie servite masline sau mncaruri cu masline. Dupa servirea dejunului nu se mai pot manca masline timp de cel putin 5 ore.

3. Cina: La cina este indicat ca sucurile bogate in citrice sa completeze dieta cu masline. Binefacerile maslinelor sunt favorizate de prezenta vitaminei C. A nu se consuma peste 70 g de masline. Conform normelor medicinii traditionale, dupa o cina nu foarte bogata in masline este nevoie de o relaxare musculara de 10-15 minute si de un consum pe saturate de lichide nealcoolizate, necarbonatate. Este indicat pentru bolnavii de ulcer pe fond nervos sa consume doua-trei linguri de ulei de masline inainte de culcare. Reteta este extrem de eficienta pentru cei care sufera de insomnii pe fond depresiv.

Precautii in caz de exces 

1.Maslinele contin o mare cantitate de sodiu, care poate genera stari de agitatie si chiar stari maniacale cu manifestari agresive. 

2. Nu se recomanda masline persoanelor cu stari de atac de panica, cu palpitatii sau transpiratii.

3. Maslinele consumate in exces pot conduce la infarct, la anumite persoane excesiv de emotive.

4. Este contraindicat consumul zilnic, in exces, al fructului sarat celor care au in familie persoane cu predispozitie spre schizofrenie.Maslinele au fost utilizate pentru prima data ca medicament acum 5 milenii de aborigenii din Australia

Toamna se apropie cu pasi repezi si este de datoria noastra, a fashionistelor, sa ne interesam din timp ce piese nu trebuie sa ne lipseasca din garderoba pentru anotimpurile reci.

Tscarena.ro a tras cu ochiul la trendurile toamna-iarna si iti prezinta principalele tendinte pentru acest nou sezon. Arunca si tu o privire in sifonierele celor mai celebri designeri ca sa ai de unde sa te inspiri.

Colajul

Acest trend a putut fi observat pe aproape toate pasarelele, de la avangardista si mai putin cunoscuta Mary Katrantzou, la Dries Van Noten. Colajul consta in alaturarea sau suprapunerea pieselor vestimentare din diverse materiale. Acestea trebuie sa fie bogat imprimate, sa contina aplicatii si sa aduca o nota de eclectism tinutei. Nu iti fie teama sa asortezi o bluza verde cu imprimeuri geometrice cu o fusta maro cu aplicatii florale. Finiseaza outfitul cu o pereche de botine rock cu lanturi, o coafura minimalista si un machiaj neutru.

Soc cromatic

Culorile puternice au fost in trend toata vara. Popularitatea lor nu va disparea nici toamna. Designerii au ales sa mizeze pe efectul blocurilor mari de culoare electrica alaturate neutrelor, precum negru sau alb. Nici contrastele haotice de culoare nu sunt de ignorat. Poarta o tunica minimalista in alb si negru cu o pereche de ciorapi violet electric pentru un look desprins din revistele de moda.

Fashion-parka

Pentru cele nefamiliarizate cu termenul parka, trebuie sa stiti ca se refera la banala geaca de iarna, cu un croi usor masculin, buzunare aplicate si revere sport. Anul acesta, creatorii de moda s-au hotarat sa preintampine ravagiile iernii gandind piese vestimentare care sa poata face fata frigului, dar sa arate si bine. Alege o parka hibrid in stilul celor concepute de Alexander Wang. Acestea imbina eleganta pardesiului cu utilitatea gecii si te protejeaza eficient de frig si de…banalitatea vestimentara caracteristica tinutelor de iarna.

Blanuri psihedelice

Gucci, Prada, Ungaro, aproape toate marile case de moda au apelat la ajutorul blanurilor pentru a realiza o colectie inedita. Designerii au renuntat la eleganta usor desueta a negrului si a maroului si au imbratisat efectele psihedelice create de o blana vopsita in culori nebunesti, psihedelice. Fuchsia, albastru pudrat, verde si rosu au fost nuantele vedeta pe podiumurile toamna-iarna. Investeste si tu intr-o astfel de blana pentru a fi la fel de glamorous ca vedetele de la Hollywood.

Anii ’60

Daca vara a fost dedicata anilor 70 si 80, toamna si iarna se vor devota anilor 60. Alege tweed-ul, hainele in croieli vintage, ochelarii cat-eye, ciorapii albi si imprimeurile florale. Coafura trebuie sa fie cat mai clasica: bob ondulat, parul prins in coada sau cocurile, potentate de o carare laterala perfecta. Manusile din piele si pardesiul tip cocon vor da o nota cu adevarat desueta outfitului tau.

Bulinele

Bulinele au fost cand in, cand out, in ultima vreme. Cu toate acestea, ele revin in trend pentru sezonul toamna-iarna . Nu te limita la clasicele imprimeuri cu buline si alege aplicatiile discoide pe tul sau dantela si strasurile tip sequin. Ciorapii negri cu buline promit sa devina cea mai sexy piesa vestimentara in toamna asta.

Fracul si smokingul

Se pare ca acesta va continua sa fie la moda si pe tot parcursul toamnei si al iernii. Poarta-l fara nimic pe dedesubt, ca Bianca Jagger, intr-un deux-piece de inspiratie masculina pentru un look elegant sau cu o camasa simpla ori un tricou rock, pentru ceva mai casual.

Privatizarea Postei Romane se va incheia la finele acestui an, prin atragerea unui investitor, proces care va fi insotit de restructurarea profunda a activitatii, pentru imbunatatirea situatiei financiare, a declarat ministrul desemnat pentru Comunicatii, Dan Nica.

„Situatia financiara a Postei este una foarte preocupanta. Din informatiile pe care le am, operatorul postal are circa 100 de directori. Prin restructurare vor mai ramane cel mult zece. De asemenea, aproximativ 300 de angajati TESA al Postei Romane ar trebui sa plece, pentru ca personalul este excedentar”, a spus Nica.

El a adaugat ca prin restructurarea companiei, care va incepe la finele lunii mai, se urmareste imbunatatirea situatiei financiare a Postei, care in ultimii ani a inregistrat pierderi si a acumulat datorii catre diverse bugete ale statului. „Fara restructurare si management privat, niciun investitor strain nu va fi interesat de intrarea in actionariatul Postei”, a spus ministrul desemnat pentru Comunicatii.

Dan Nica a mai adaugat si faptul ca este „inadmisibil” ca ministere si alte institutii ale statului sa incheie contracte cu societati private pentru a beneficia de servicii postale asupra carora Posta Romana are drept exclusiv pana la 31 decembrie 2012.

Nica a primit, luni, votul comisiilor reunite din Parlament pentru functia de ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale, cu 21 de voturi „pentru” si unul „impotriva”. El este deputat al Partidului Social Democrat si a mai condus Ministerul Comunicatiilor in perioada 2000-2004, in Guvernul condus de Adrian Nastase. De asemenea, el a fost ministru al Administratiei si Internelor, in perioada 2008-2009.

Posta Romana – un mare angajator, dator vandut Posta Romana este unul dintre cei mai mari angajatori, cu aproximativ 35.000 de salariati. Compania Romana este controlata de Ministerul Comunicatiilor, care detine 75% din actiuni, restul titlurilor fiind in posesia Fondului Proprietatea.

In 2011, operatorul a consemnat pierderi de 68 milioane de lei, din care 30 milioane de lei reprezinta provizioane pentru diverse litigii, potrivit datelor prezentate de ministrul demis al Comunicatiilor, Razvan Mustea.

Prezent la audierile din cadrul comisiilor reunite din Parlament, Matei Radu Bratianu, deputat PSD, a afirmat ca, pe langa datoriile acumulate si pierderile inregistrate in ultimii ani, Posta Romana a pierdut si procesul prin care a contestat amenda aplicata de Consiliul Concurentei. In decembrie 2010, Consiliul Concurentei a anuntat ca a amendat Posta Romana cu 103,3 milioane lei (24,06 milioane euro), reprezentand 7,2% din cifra de afaceri realizata in 2009, pentru abuz de pozitie dominanta. „Aparatorul companiei, firma de avocatura a lui Valeriu Stoica, nu s-a prezentat la proces pentru ca nu a primit citatia. Este incalificabil ce s-a intamplat”, a spus Bratianu.

El a mai spus ca operatorul postal are datorii de 85 milioane de lei, acumulate in ultimii trei ani si reesalonate, care daca nu se achita pana in iunie se blocheaza conturile companiei. „De la inceptul anului, Posta a mai acumulat datorii in suma de aproximativ 40 milioane de lei din TVA si penalitati. De asemenea, si datoriile de 85 milioane de lei provin tot din neplata TVA si penalitati”, a spus Bratianu.

Președintele a catalogat-o pe senatoarea PSD Gabriela Firea, care i-a facut plangere penala, drept „șantajista de profesie”. „Doamna senator Firea, altfel o șantajista de profesie, lanseaza o alta minciuna, ca firma de la care a cumparat fiica mea ar fi fost inactiva și nu s-ar fi putut face chitanța (…) Sigur ca pentru un șantajist nu e nevoie sa știi foarte multa carte”, a spus Basescu, referindu-se la afirmațiile Gabrielei Firea despre Comisia Nana.

Președintele a aratat ca o numește „șantajista” pe Firea deoarece aceasta a fost condamnata la plata unei amenzi administrative de 1000 de lei in urma unui proces cu Narcisa Iorga, membru CNA.

De asemenea, Basescu a vorbit despre „șantajul public al doamnei Firea la adresa președintelui CJ Ilfov pentru a aproba proiectele in care era interesat soțul sau”. „Și pana la urma a obținut aprobarea prin șantaj public și trafic de influența. E crescuta la școala lui Felix. Am ințeles ca dl Ponta dorește sa o ia purtator de cuvant al campaniei. Ii dau un sfat: sa n-o ia. Poarta ghinion femeia asta oricarui barbat pe care susține ca-l sprijina. Sa-și aduca aminte ce rezultat a avut Mugur Isarescu cu ea purtator de cuvant”, a comentat șeful statului.

Basescu s-a referit și la declarația privitoare la primarul din Voluntari Florentin Pandele. „Era o recomandare absolut amicala, spunand eu ca intr-o zi exista și riscul sa nu-l gaseasca acasa”, a spus Basescu, amintind ca Pandele este, ca și el, comandant de cursa lunga, iar unul din obiceiurile celor din aceasta categorie este de a pleca de acasa „de bine ce e”.

Pe de alta parte, președintele a susținut ca Biroul probleme cetațenești i-a sesizat abuzuri ale Primariei Voluntari, conduse de Pandele, acesta fiind motivul declarațiilor sale. Mai mult, Basescu a prezentat presei cateva dintre sesizari.

„Afirmația pe care am facut-o despre ce se intampla la Voluntari am facut-o pe baza unor petiții, pe care le-am direcționat spre competenta soluționare. Nu va gandiți ca au fost trimise la DNA neaparat”, a comentat Basescu.

Ponta, „un procuror ratat”. „Imi amintesc de moartea procurorului Panait”

Președintele l-a luat apoi in vizor pe premierul Victor Ponta, pe care l-a catalogat drept „procuror ratat”. In context, șeful statului a evocat episodul morții procurorului Cristian Panait, in care a fost implicat numele lui Ponta.

„N-a facut nicio isprava ca procuror. Singurul lucru de care mi-l aduc aminte despre Ponta la Parchetul General a fost declarația mamei procurorului Panait (de fapt a matușii, n.r.) ca Ponta a fost ultimul care l-a vazut in viața. In rest nu-mi aduc aminte de nimic”, a spus Basescu.

Despre mutarea biroului lui Ponta la MApN: „A cedat nervos”

Președintele a comentat și decizia premierului de a-și muta biroul la sediul MApN. „Cred ca a cedat nervos Victor Viorel. Este unic in Europa și ca atitudine și ca soluție. N-am auzit de 25 de ani de la revoluție și cu atat mai puțin in ultimii zece de cand cunosc pe toți premierii Europei, ca vreun prim ministru sa se refugieze intr-un buncar militar”, a spus Basescu.

Acesta a susținut ca presiunea baronilor a fost cea care l-a enervat pe Ponta. „Victor Viorel are o problema de nervi. A cedat nervos, i se pare ca doar Armata il mai poate apara de furia baronilor. Soluția de a se ascunde intr-un buncar la MApN arata ca premierul și-a pierdut controlul și arata ca este laș. La Palatul Victoria, baronii nu pot fi opriți, aia fac precum Mircea Badea (…) Voi credeți ca in fața unui baron, Victor Viorel e cum e in fața microfoanelor?”, a comentat Basescu.

Acesta a adaugat ca Ponta „ii minte” pe baroni atunci cand le promite ca le va rezolva problemele penale dupa venirea la Cotroceni a unui nou președinte. „Procurorii ii iau, ii aresteaza, ii ancheteaza pentru ca fura, nu pentru ca le spune Basescu. Am trecut de epoca Adrian Nastase cand nimeni n-avea curaj sa se atinga de politicieni”, a spus Basescu.

„S-ar putea sa-mi fac o zi pe saptamana in care sa fac un buletin al corupției guvernamentale”

Șeful statului l-a catalogat pe „Victor Viorel” drept „o victima a propriei lui corupții”. „Este un om profund corupt, care sacrifica absolut orice”, a afirmat Basescu despre Ponta. Președintele a susținut ca singurul scop al premierului este „sa puna Romania sub controlul PSD” și pentru aceasta folosește influența mediatica a Antenei 3 și a postului Romania TV.

„Imi permit sa afirm fara rezerve, urmarind acțiunile lui Victor Viorel și a unui grup de politicieni, ca obiectivul nu este sa faca bine Romaniei, ci este sa puna Romania controlul PSD. Și e jalnic ca o face cu sprijinul unui turnator și al mogului tanar Ghița. Macar despre turnatorul Felix știm cine e, Ghița e mult mai periculos pentru ca e un om tanar, de la care toți așteptam mult mai mult”, a comentat Traian Basescu.

Acesta a adaugat ca nu se va lasa impresionat de „minciunile debitate de dimineața pana seara” la adresa lui, ba chiar acest lucru s-ar putea sa-l determine sa-și rezerve o zi pe saptamana „corupției guvernamentale”.

„Nu ma impresioneaza haita, nu voi face nici un pas inapoi. S-ar putea sa-mi stabilesc o zi pe saptamana cand sa fac un buletin al corupției guvernamentale pentru ca oamenii sa ințeleaga ce inseamna actuala Coaliție”, a declarat președintele.

„Comisia Nana e un abuz. Ar fi interesant sa aflam ce a facut tata scoru la Timiș”

Traian Basescu a catalogat drept „un abuz” inființarea Comisiei Nana, aratand ca o comisie parlamentara „nu discuta despre subiecți privați”. Președintele a spus insa ca daca tot s-a inființat, aceasta ar trebui sa vada cum s-a privatizat Institutul de Cercetari Fundulea.

„Daca tot se afla aceasta comisie in funcțiune, sa vada ce-i cu cele 2000 de hectare de la Fundulea. Și cred ca prefecții și primarii care au facut operațiunea de spoliere a stațiunii ar trebui sa dea explicații. Sigur, este ghinionista treaba, pentru ca prefecții erau toți de la PSD și PC la acea vreme. Daca nu se vor ocupa ei, ma voi ocupa eu și voi sesiza instituțiile statului pentru ca s-a mers prea departe”, a avertizat Basescu.

Acesta n-a uitat nici de socrul premierului, senatorul  de Timiș, Ilie Sarbu. „Ar fi de asemenea foarte interesant sa vedem ce s-a intamplat in Timiș, tata socru cat a fost de implicat in vanzarile de terenuri. Cred ca ar fi interesant pentru ca tata socru nu-i persoana privata, e parlamentar”,  a aratat președintele.

Mariana Moculescu face ce face si da numai de scandaluri. Dupa un razboi nesfarsit cu Horia Moculescu, dupa o batalie cu Vadim Tudor, iata ca acum un alt barbat din viata ei rupe tacerea si o ataca dur.

Catalin Lungu, fostul iubit al Marianei, a facut declaratii socante despre cea cu care a avut o relatie, fie ea si numai de natura sexuala, caci dupa spusele lui Catalin, chiar si dupa ce nu au mai format un cuplu, el si Mariana se vedeau doar pentru a face sex. Evident ca nu partidele de sex nebun cu Mariana l-au deranjat atata de tare pe Catalin incat sa o atace pe Moculeasca si sa o jigneasca, ci un episod petrecut recent pe strazile din Centrul Vechi.

”In urma cu cateva zile ma aflam la un spectacol de improvizatie, cand m-a sunat Mariana sa ma invite in oras. Am plecat spre ea sa o iau, in calitate de amici, insa ma si gandeam ce urmeaza dupa, ca noi ne-am mai iubit si asa, ca amici. Am mers in Centrul Vechi intr-un club, insa nu am stat foarte mult acolo pentru ca era foarte aglomerat si ne-am dus intr-o alta locatie, din care am plecat la fel de repede tot din acelasi motiv. Cosmarul meu a inceput insa cand am iesit din acest club, in momentul in care m-am intalnit absolut intamplator cu fosta mea logodnica, despre care ii tot povestisem Marianei. Eu pe Naricsa nu am mai vazut-o de 3 ani de cand am fost la Triobalamuc concursul de la Radio 21 unde am castigat 15.000 de euro. Evident, ne-am luat in brate, ne-am pupat prieteneste, totul sub privirile Marianei, cu care i-am si facut cunostinta Narcisei. Nici nu banuiam ce avea sa mi se intample dupa ce m-am despariti de Narcisa si am plecat la brat cu Mariana, spre o alta destinatie. Nu a durat mult si a inceput sa ma jigneasca, m-a facut cu oua si cu otet, ca m-am schimbat, sa sunt prost si uratit. Eu nu intelegeam de ce reactioneaza asa si o tot intrebam razand ce are, ca mai tarziu sa constat ca ea era de fapt geloasa”, ne-a declarat Catalin Lungu.

El ne-a mai spus ca i-a povestit Marianei despre fosta lui logodnica si despre sentimentele dintre ei. ”In clipele noastre de intimitate noi ne povesteam despre relatiile anterioare si iubirile pe care le-am trait, deci ea stia de Narcisa din povestirile mele si acum o luase razna cand a si cunoscut-o. Intr-un final, o coduc pana la taxi, tot intr-un tunet si o las singura, la insistentele ei. I-am trimis insa un mesaj in care mi-am spus si eu nadaful. Asta e adevaraul, nu eu m-am uratit, ci ea. S-a ingrasat de nu o mai incap hainele. Nu mai e Mariana cu care am petrecut clipe frumoase, ci e o super Mariana de 90 de kg. As vrea sa-i transmit sa se duca la Balaceanca, ca e o dementa. De muncit nu vrea sub nicio forma sa munceasca. Am fost martor cand Domnul Vadim Tudor, prezent la spectacolul meu si al Ioanei Popescu “IMAGINEAZA-TI CA ESTI DUMNEZEU” i-a oferit Marianei jobul de reporter la revista lui, job la care a renuntat licheaua de femeie”, a incheiat suparat foc Catalin Lungu.

M. John Harrison a ajuns cunoscut datorita universului fantastic din Viriconium. Povestirile si romanele care apartin acestui univers au produs un asemenea cutremur in literatura fantasy, aflata in anii ’70 intr-o blazata amorteala, incit cu greu poti gasi acum lucrari speculative care sa nu contina urme ce sa ne duca spre scrierile autorului britanic.

China Mieville, unul dintre cei mai importanti scriitori de literatura speculativa din ultimii ani, il citeaza pe M. John Harrison, alaturi de Mervyn Peake, drept cea mai importanta influenta. Mieville spune ca Harrison a avut un rol hotaritor in formarea lui si sint sigur ca acest lucru este valabil pentru multi alti scriitori, chiar daca intr-o masura poate mai mica. Insa, in ciuda a ceea ce inseamna Viriconium pentru literatura speculativa, parerea mea este ca lucrarile cele mai importante ale lui Harrison sint, de departe, cartile apartinind seriei Kefahuchi Tract. Nu stiu daca M. John Harrison va scrie ceva mai bun, dar Light, Nova Swing si Empty Space sint trei romane perfecte care pot incununa fara probleme o cariera literara. Ele ar putea deveni peste ani cea mai importanta trilogie din istoria SF-ului si am speranta ca vor fi considerate chiar unele dintre cele mai bune creatii literare din prima parte a secolului XXI.

Actiunea trilogiei, care face parte din genul space-opera, are in centru Kefahuchi Tract, o portiune a spatiului cosmic ce se intinde pe multi ani lumina. Acest Tract este o singularite fara „event-horizon”, o zona care creeaza rupturi in realitate si care a atras numeroase specii inteligente timp de miliarde de ani.

Desi nu exista legaturi directe intre volume, parcurgerea intregii serii este esentiala pentru intelegerea completa atit a universului, cit si a cartilor individuale. Insa cele trei romane sint destul de diferite intre ele, primul fiind o space-opera in toata puterea cuvintului, al doilea este un crime/noir, iar Empty Space le combina pe cele doua.

In Light (premiul James Tiptree Jr. 2002) avem parte de o poveste foarte complexa, formata din trei fire narative si trei personaje centrale. Primul fir narativ se petrece in 1999, „inainte de sfirsitul mileniului” si ni-l prezinta pe Michael Kearney, un fizician de geniu, care in unele nopti este un criminal in serie. Celelalte doua fire narative se petrec in 2400, in jurul Kefahuchi Tract. Intr-unul o intilnim pe Seria Mau, un tinar pilot, care de fapt este o intreaga nava misterioasa pentru care si-a sacrificat umanitatea, iar in celalalt pe Ed Chianese, un „twink”, care-si traieste majoritate vietii intr-o realitate virtuala, dar care a fost in trecut unul dintre cei mai buni piloti care au existat de cind omenirea a inceput cucerirea spatiului.

Ma voi opri aici cu descrierea actiunii pentru a nu va strica placerea de a o descoperi singuri. Desi abia cu ultimele pagini ceea ce se intimpla celor patru personaje va fi dezvaluit, restul cartii este atit de fascinant, atit de bine scris, incit aproape ca nici nu te mai intereseaza ca actiunea sa capete vreun sens; esti perfect multumit sa te plimb cu ochii mari de uimire prin formidabila creatie a lui Harrison. Trebuie insa sa aveti rabdare cu primul sfert din Light, care pare de neinteles; dupa aceea universul incepe sa se lumineze si lucrurile din el vor prinde sa capete contur.

Desi voi vorbi in extenso despre toate trei cartile, ma voi feri de absolut orice spoiler. Nu am sa incerc sa lamuresc actiunea romanelor, ci sa ma refer la legaturile dintre acestea, la faptul ca, luate impreuna, formeaza un univers formidabil, plin de relevanta pentru lumea actuala.

Light si Nova Swing s-au tradus la noi la editura Tritonic. Traducatorii, din nefericire diferiti, nu au facut o treaba rea, dar aceasta serie este atit de dificil de tradus, incit are clar nevoie de un traducator care nu doar sa iubeasca science-fiction-ul, ci si sa-l fi citit in cantitati enorme, pentru a cunoaste cu ce se maninca space-opera, un subgen pe care Harrison practic il reinventeaza cu aceasta trilogie.

Daca Light este o adevarata space-opera, cu calatorii superluminice si nave spatiale complexe, Nova Swing (premiul Arthur C. Clarke 2006) este mai mult un roman crime/noir, ce se petrece intr-un singur port naval/spatial. Daca in Light ne aflam pe „plaja” si pe planetele ce inconjoara pe multi ani lumina Kefahuchi Tract, in Nova Swing personajele merg pe strazi intunecate si prin baruri pitoresti. Daca Light studia macro-efectele Kefahuchi Tract asupra unei portiuni importante din galaxie, Nova Swing priveste ca printr-un microscop ceea ce se intimpla cu un oras si cu locuitorii lui, daca acesta se afla intr-un contact permanent si continuu cu aceasta disfuncție a realitatii. Pentru ca Saudade (un minunat cuvint portughez care s-ar traduce prin „nostalgia pentru un trecut care nu a existat”) este singurul oras cunoscut care se intersecteaza direct cu Kefahuchi Tract.

Vic Serotonin este un ghid ilegal care ofera doritorilor plimbari periculoase prin aceasta „zona”, de la marginea orasului Saudade. Numai ca ultimul lui client pare sa fie o femeie mai imprevizibila chiar si decit Kefahuchi Tract. Vic Serotonin, se vede prins intre jocurile dintre Lens Aschemann, un inspector de politie care seamana perfect cu Einstein, fascinant de „zona” si de ceea ce iese din ea, si Paulie DeRaad, cel mai puternic dintre contrabandistii cu obiecte din „zona”.

Un microscop ca acela din Nova Swing da ocazia descompunerii realitatii in toata incertitudinea ei cuantica. Putem cunoaste cu adevarat realitatea sau aceasta cunoastere este iluzorie? Fascinatia personajelor pentru ceea ce se intimpla in „zona”, este fascinatia noastra in fata realitatii, cu tentaculele ei in care avem impresia ca sintem liberi. Iar Nova Swing nu ne va spune pina la urma nimic despre Kefahuchi Tract, ci despre personaje, despre temerile lor, despre disperarile lor, despre incercarile lor de a stabili relatii cu alti oameni si astfel de a stabiliza realitatile in ceva care se poate cunoaste si se poate prezice.

In 2012 Harrison a publicat Empty Space, concluzia trilogiei Kefahuchi Tract. Am observat ca unii cititori au parcurs doar Empty Space, fara sa fi citit inainte Light si Nova Swing, insa nu va sfatuiesc sa faceti acelasi lucru. Chiar daca lectura doar a celui de-al treilea volum nu va va impiedica sa savurati proza, imaginile si universul creat de Harrison, nu veti intelege mai nimic din poveste, care, chiar si avind Light si Nova Swing foarte proaspete in minte ca si mine, este teribil de complicata, facuta parca special ca sa-i induca cititorului stari profunde de confuzie.

Daca Light a fost o space-opera, iar Nova Swing un crime/noir, Empty Space combina cele doua subgenuri. Ca structura, Empty Space seamana cu Light, pentru ca are tot trei fire narative. Primul, la fel ca si in primul volum, se petrece intr-un viitor apropiat, dupa colapsul economic, avind ca si personaj principal pe Anna Waterman, fosta sotia a fizicianului ucigas in serie, Michael Kearney, cu care am facut cunoștința in Light si care este responsabil pentru ecuatiile care au dus la colonizarea spatiului.

Al doilea si al treilea fir narativ incep in Saudade, orasul-port din Nova Swing. Personajele principale sint patru dintre personajele secundare din cel de-al doilea volum al seriei. Astfel, intr-unul dintre firele narative o intilnim pe „The Assistant”, femeia „upgradata” aproape la un supraom, adjuncta inspectorului Aschemann din Nova Swing. Firul narativ in care apare „The Assistant” este tot un crime/noir, in care aceasta investigheaza mai multe crime misterioase, asasinarea unor contrabandisti, ale caror cadavre sint lasate plutind in aer si disparind incet din realitate.

Celelalte personaje apar in al treilea fir narativ si sint Fat Antoyne, Liv Hula si Irene, fostii prieteni si colegi de bar ai lui Vic Serotonin din Nova Swing. Acestia transporta pe nava lor mici obiecte de contrabanda, ducind o viata pitoreasca si lipsita de griji pina in momentul in care accepta niste obiecte misterioase care provin tocmai de la contrabandiștii omoriti.

Daca Light si Nova Swing se afla la capete opuse, intr-o minunata contradictie, si sint folosite de Harrison pentru evidentia si colora diferentele dintre universul cosmic si universul uman, Empty Space aduce practic impreuna primele doua carti, intr-o simfonie a necunoscutului uman si cosmic. Empty Space scrie o partitura dificila si frumoasa a imposibilitatii cunoasterii viitorului, a trecutului care nu este decit o suma de amintiri cetoase, dar si a prezentului, cu infinitatea lui de influente asupra mintii umane, ale carei raspunsuri descompun realitatea pentru a o recompune apoi in ceva subiectiv si diferit. Desi trecutul influenteaza viitorul si, conform fizicii cuantice, si viitorul poate influența trecutul, aceste influente sint in afara puterii de interpretare a mintii umane. Fiecare dintre noi sintem un univers, iar marginea lui, Tractul Kefahuchi al fiecaruia, se afla la intersectia cu ceilalti oameni. Insa desi ne intersectam, posibilitatea de a ne intelege cu adevarat unii cu altii este aproape imposibila. Empty Space este plin de disperarea necunoscutului, a incertitudinii si a neintelegerii, insa personajele din ea, la fel ca fiecare dintre noi, merg inainte si incearca sa gaseasca logica si stabilitate, chiar si acolo unde acestea nu se pot gasi.

Nu va asteptati insa la un final adevarat, care sa raspunda la nenumaratele intrebari ridicate de primele doua carti. Empty Space se mai numeste si A Haunting, pentru ca trecutul, prezentul si viitorul se bintuie reciproc si pe vecie. La fel ca si in aceasta trilogie, nimic nu se incheie cu adevarat in univers. Nici macar povestile si vietile fiecaruia. Fiecare timp este bintuit de celelalte intr-o permanenta si perfecta indecizie. Si, la fel cum fiecare fiinta umana are propria realitate, la fel si „non-finalurile” din ultimele pagini ale lui Empty Space, vor fi interpretate diferit de fiecare cititor. Nimic nu este clar si final in univers, dupa cum ne arata frumoasa demonstratie a lui Harrison, iar arta foarte buna este mai putin clara si finala de orice altceva.

Trilogia Kefahuchi Tract abunda de idei interesante, de la efectele actualei crize economice asupra familiei si a individului, pina la evolutia viitoare a actualelor tendinte din ingineria genetica sau a sacrificiilor pe care fiinta umana trebuie sa le faca pentru a putea naviga printre stele. Insa in ciuda acestor idei si intrebari, cea care straluceste cel mai puternic este proza. Sexy, murdara, cu pumni teribili care-ti opresc rasuflarea si cu mingiieri care-ti taie picioarele, cuvintele lui Harrison construiesc probabil cea mai formidabila proza pe care science-fiction-ul a dat-o de la nastere si pina acum. Cu aceste trei carti in mina as avea curajul sa ma infrunt in materie de proza cu oricare dintre scriitorii in viata, indiferent daca scriu literatura speculativa sau realista. Asa cum a spus Samuel Delany „in science-fiction, sintagma «lumea ei a explodat», poate sa insemne ca viata personajului feminin a suferit schimbari neasteptate, dar si ca intreaga planeta a fost distrusa”. Astfel, toate cuvintele lui Harrison, toate metaforele lui, pe linga ca pot avea intelesurile din literatura realista, pot capata toate nuantele posibile ale viitorului (a broda in Empty Space nu inseamna numai a coase, a nascoci, a ticlui, ci si tehnica pentru care se schimba ADN-ul unei fiinte), tragindu-l pe cititor, ca un cintec de sirena, in fabuloasa lume asternuta pe hirtie de scriitorul englez. Si, daca acesta va reusi sa scape, nu va scapa neschimbat, pentru ca ceea ce face M. John Harrison este arta in cel mai profund sens al cuvintului.

Paul McAuley a dat o foarte fascinanta si interesanta definitie a Noii Space-Opera:

„Noua space-opera – noua space-opera de calitate – jefuieste cu veselie temele si jucariile vechii scoli, le reconditioneaza cu stiinta de ultim moment, si le integreaza in naratiuni epice unde povestile intime, umane, sint la fel de relevante ca si fundalurile widescreen baroce, pe care ele isi arunca umbra. Nu exista nici imperii, nici tehnocratii rigide dominate de o singura Mare Idee in noua space opera; ca si cyberpunk-ul, acest gen este eclectic si pluralist, precum si infuzat cu sensibilitatea tipica secolului XXI care spune ca centralizarea nu va rezista, ca schimbarea determinata de tehnologie este continua si avanseaza pe o mie de fronturi, ca o anumita forma de singularitate post-umana se apropie cu repeziciune sau s-ar putea ca deja sa se fi intimplat. Mai mult decit orice, povestile ei contin un sentiment vertiginos al timpului arhaic, al faptului ca Galaxia nu este o scena goala in care oamenii sa-si poate face linistiti de cap, ci este o groapa de gunoi plina de ruinele si minunile abandonate ale civilizatiile anterioare, mai puternice.”

Este o definitie foarte frumoasa si cred ca surprinde foarte bine ce fac cei mai talentati exponenti ai acestui subgen: Iain M. Banks, Alastair Reynolds, Paul McAuley si M. John Harrison. Datorita lor, noua space-opera a devenit genul meu literar preferat, pentru ca vorbeste mai bine decit oricare altul despre fiinta umana actuala, despre temerile si visurile ei, despre simburii actuali ai evolutiei viitoare si despre impactul stiintei si al tehnologiei, atit asupra umanitatii cit si asupra omului. Cartile apartinind trilogiei Kefahuchi Tract respecta perfect aceasta definitie, spunind povesti umane minunate si relevante, pe un fundal baroc, eclectic si pluralist, lipsit de un centru, cu schimbari rapide, in valuri declansate de tehnologie, cu o singularitate posibila, un timp arhaic si cu ruinele si minunile unor civilizatii disparute de milioane de ani.

Din fericire, SF-ul nu are atit de multe trilogii ca si fantasy-ul. Insa, tot din fericire, trilogia Kefahuchi Tract a fost scrisa, exista si astfel poate imbogatii in mii de feluri atit literatura speculativa, cit si intreaga arta care se numeste literatura in general.