Ad
Ad
Ad
Author

admin

Browsing

Daca nu suferiti de boli din cauza carora trebuie sa evitati total sarea, un consum moderat este benefic.

Este cunoscut, din istoria precrestina, faptul ca sarea (Clorura de sodiu – NaCL) era in trecut un condiment venerat de lumea antica, in toate tarile lumii vechi (Europa, Asia, Africa), avnd valoare valutara in schimburile de marfuri. Cercetarile moderne de paleo-antropologie au aratat ca zonele geografice in care populatiile nu duceau lipsa de sare au fost favorizate din punctul de vedere al dezvoltarii biologice, deci si culturale, pentru ca sarea permitea, indirect, consolidarea sistemului imunitar si, prin urmare, supravietuirea batrnilor, care constituiau baza de date a triburilor. Dupa multe secole, aproape de epoca moderna a istoriei speciei noastre, vracii, primii oameni de stiinta, au descoperit reala insemnatate a sarii pentru sanatate si mai apoi si efectele sale nefaste.

Sarea ca medicament

Pentru persoanele care nu au probleme cardio-vasculare, renale, ulcere digestive sau nevroze agravate, trebuie sa reamintim ca sarea de bucatarie este utila, daca nu este consumata in exces.

Descoperiri ale mileniului III

1.Absorbtia intestinala de glucoza, in cantitati optime. Prezenta clorurii de sodiu in duoden (intestinul subtire) influenteaza pozitiv, in mod direct, celulele mucoasei intestinale, in functie de concentratia de zahar (glucoza) din snge. Acest fenomen, numit stiintific procesul Birtmann-Layout, face ca asimilarea de sodiu sa fie benefica. Prezenta sarii protejeaza organismul de o absorbtie exagerata de glucoza, care poate conduce la efecte metabolice nefaste, precum variatii de tensiune, tahicardie (accelerarea miscarilor ritmice ale inimii) si, nu in ultimul rnd, la diabet zaharat.

2. Potrivit ultimelor cercetari, efectuate la Cornell University-Medical Center din New York, prezenta unei cantitati optime de sodiu in snge permite o mai buna oxigenare a hematiilor (globulelor rosii) la nivelul plamnilor si deci o functionare la nivel optim a tuturor tesuturilor organelor.

3. Aceiasi cercetatori fiziologi de la Cornell University au constatat, in martie 2001, ca absorbtia sarii in snge declanseaza o puternica reactie a celulelor limfocitare, la numai 60-80 de minute dupa ce un aliment sarat ajunge in stomac. Acest lucru inseamna ca puterea de aparare a organismului impotriva infectiilor este mult mai eficienta pentru cei care consuma alimente cu gust ceva mai sarat.

4. Cercetatorii de la Duke University (SUA) au dovedit, tot in martie 2001, ca sodiul din sare reduce cu 70% riscul de aparitie a unor forme de cancer osos, declansat de dereglari hormonale ale paratiroidei).

5. Biologii de la Catedra de Neurostiinte si Biofizica de la Universitatea din Edinburgh au observat ca o alimentatie care aduce un aport de sare corespunzator cerintelor organismului creste capacitatea de memorizare rapida si implicit de invatare, in proportie de 72% la femei si 54% la barbati.

6. Medicii psihiatri de la Universitatea Lyon au observat ca declansarea psihozelor depresive (tristeti patologice) este de trei ori mai scazuta la cei care consuma alimente sarate moderat, in comparatie cu cei care fac economie sau exces de saraturi.

7. Endocrinologii francezi de la Universitatea din Lyon au demonstrat ca alimentele putin mai sarate au un efect benefic asupra glandelor hipofiza, epifiza, tiroida, suprarenale si sexuale.

Reteta ideala a consumului de sare I. Micul Dejun

a. Femei

1.Evitati consumul de alimente sarate intre orele 5.00 si 6.00.

2. Gustul sarat nu trebuie sa fie perceput dimineata inainte de a bea un lichid (de preferat apa sau sifon).

3. Sunt recomandate alimentele moderat sarate, asociate cu gustul slab dulceag al unui ceai de plante.

4. Dupa un mic dejun mai saratel, consumati 0,5 l apa.

5. Daca mncati cu fereastra deschisa, cu acces la ultraviolete, puteti mnca putin mai sarat dect obisnuiti. Efectul gustului sarat creste activitatea glandei epifize (pineala), care secreta hormoni extrem de importanti, insa eficienti numai in anumite zile.

b. Barbati

1.Serviti acea parte sarata a micului dejun la 30-40 de minute dupa ce va simtiti capul total limpede.

2. Degustati micul dejun sarat ct se poate de incet.

3. Nu beti cafea foarte amara imediat dupa saratura. Gustul amar anuleaza efectul gustului sarat asupra creierului

II. Dejunul

a. Femei

1.Folositi sarea dupa gust, atunci cnd nu va este foame, si ct mai putina cnd sunteti infometata.

2. Nu mncati sarat, dupa o ciorba sau un fel II foarte acre.

3. Evitati dulciurile la desert imediat dupa o mncare sarata. 4. Daca dejunul vi s-a parut mai sarat, beti ct mai multa apa. (Atentie, nu apa minerala!)

5. In anotimpul calduros incercati sa mncati mai sarat dect obisnuiti iarna.

b. Barbati

1. Inainte de masa de prnz beti o gura de tarie (max. 30 ml) 2. Incepeti cu mncarea cea mai sarata, mai ales daca sunteti obosit fizic sau psihic. 3. Nu consumati niciun lichid in timpul mesei. 4. Beti un paharel de vin cu sifon (nu apa minerala) pe gustul dv. la 10-20 minute dupa masa sau mancati un fruct acrisor.

III. Cina

Recomandari pentru femei si barbati:

1.Nu incepeti masa cu dulce!

2. Nu mncati ciorbe sau supe acre!

3. Nu beti inainte niciun fel de lichid!

4. Consumati bauturi dulcege in timpul unei cine mai sarate.

5. Nu este recomandat sa mncati sarat dupa ora 22.30.

6. Ora ideala pentru o cina un pic mai sarata este 19.00-20.00.index / nutritie / detalii articol sarea si sanatatea

Hidroelectrica a terminat pe plus primul semestru din 2013. Producatorul de energie a incheiat perioada amintita cu un profit de 481 milioane lei (109,5 milioane euro), de la pierderi de 202 milioane lei in perioada corespunzatoare a anului trecut, castigul fiind mai mare cu 47 milioane de lei fata de nivelul bugetat pentru intregul an.

„Profitul inregistrat de Hidroelectrica se datoreaza maximizarii veniturilor si implicit a profitabilitatii, ca efect al denuntarii contractelor bilaterale cu traderii de energie, cu producatorii termo si cu contractorii generali. Este rezultatul renegocierii a aproximativ 500 de contracte dezavantajoase pentru Hidroelectrica, a redimensionarii organigramei cu consecinta disponibilizarii a 900 de salariati, a comasarii sucursalelor, a optimizarii proceselor de productie si a eficientizarii vanzarii pe cele cinci canale de distributie”, se arata intr-un comunicat transmis de companie.

Compania, controlata de stat, a raportat pentru anii 2011 si 2012 pierderi cumulate de 693 milioane de lei.In primul semestru, afacerile Hidroelectrica au totalizat 1,68 miliarde de lei (382,6 milioane euro), in crestere cu 33,4% de la nivelul de 1,26 miliarde de lei inregistrat in primele sase luni din 2012.De asemenea, productia de electricitate a cresut cu 17,1%, de la 7 milioane de MWh la 8,2 milioane MWh.

“Evolutia societatii in perioada in care a fost supusa procedurii insolventei este una pozitiva care confirma si justifica masurile, politicile si actiunile intreprinse de administratorul judiciar in vederea reorganizarii companiei. Profitul inregistrat de Hidroelectrica se datoreaza maximizarii veniturilor si implicit a profitabilitatii ca efect al denuntarii contractelor bilaterale cu traderii de energie, cu producatorii termo si cu contractorii generali. Este rezultatul renegocierii a aproximativ 500 de contracte dezavantajoase pentru Hidroelectrica, a redimensionarii organigramei cu consecinta disponibilizarii a 900 de salariati, a comasarii sucursalelor, a optimizarii proceselor de productie si a eficientizarii vanzarii pe cele 5 canale de distributie.Afirmatia unor asa-zisi specialisti ca acest rezultat financiar s-a obtinut prin reducerea bugetelor de mentenanta sau investitii este falsa. In 2013, Hidroelectrica are un buget de mentenanta de 220 milioane lei, mai mare decat bugetele de mentenanta alocate in intervalul 2002 – 2007. In 2002 aveam doar 2% din puterea instalata retehnologizata, pe cand la 31 decembrie 2012 peste 40% din puterea instalata era retehnologizata. Cu alte cuvinte, cu cat aloci mai multi bani pe retehnologizare cu atat mai putini trebuie sa aloci pe mentenanta. In ceea ce priveste investitiile, pentru anul 2013 s-au suspendat finantarile doar pentru acele titluri de investitii ineficiente din punct de vedere economic, gen Pascani, Fagaras-Hoghiz, Valea Sadului, Siriu-Surduc, la care pretul megawatului instalat ajunge si la 24 milioane de euro, de 12 ori mai mult decat media la nivel european. Investitiile rentabile economic sunt finantate in continuare. Asa se face ca in trimestrul IV din 2013 vom pune in functiune Centrala Racovita (Sibiu), in 2014 Centrala Rastolita (Mures) si Dumitra (Gorj). Putine societati din Romania au bugete de investitii pe 2013 de peste 100 milioane euro”, a declarat Remus Borza, fost administrator judiciar al companiei in prezent membru al Consiliului de Supraveghere.

La sfarsitul lunii trecute, Hidroelectrica a iesit din insolventa dupa ce Tribunalul Bucuresti a constat ca au fost indeplinite obligatiile de plata asumate prin Planul de Reorganizare al companiei de stat aprobat de Adunarea Creditorilor in data de 18 Iunie 2013 si confirmat de judecatorul sindic pe 20 iunie 2013.

EUROInsol a prezentat si un bilant al activitatii Hidroelectrica in cele 371 de zile de insolventa . Astfel, la data de 31.05.2013, cifra de afaceri realizata a fost de 1.276 milioane lei fata de 1.048 milioane lei la data de 31.05.2012, mai mare cu 228 milioane lei, ceea ce reprezinta o cretere cu 22%.

” In termeni reali, profitul brut la data de 31.05.2013 este de 399 milioane lei fata de o pierdere de 190 milioane lei inregistrata la data de 31.05.2012. Profitul brut de 399 milioane lei realizat in primele 5 luni reprezinta 92% din profitul brut bugetat pentru intreg anul 2013 in valoare de 434 milioane lei. Incepand cu anul 2013, activul net a cunoscut o crestere lunara constanta, ca urmare a capitalizarii prin profitul inregistrat i totodata prin diminuarea datoriilor, prin plata dar i prin reducerea cheltuielilor i prin rambursarea creditelor la termenele contractuale.

De la data deschiderii procedurii insolventei pana la data de 31.05.2013, societatea si-a diminuat datoriile totale cu 581 milioane lei, de la valoarea de 4.018 milioane lei existenta la 31.05.2012, pana la valoarea de 3.437 milioane lei la data de 31.05.2013. Intre 31.05.2012 si 31.05.2013, datoria financiara pe termen scurt s-a diminuat cu 470 milioane lei, adica cu 66.08%. Scaderea semnificativa a soldului liniilor de credit a survenit ca urmare: – a rambursarilor de principal irevocabile ce au fost efectuate, lunar, in baza liniilor de credit denominate in valuta contractate de la RBS Bank, respectiv Citibank.

Incepand cu data de 31.08.2012, s-a rambursat lunar 1 mil. EUR din soldul creditor al liniei acordate de RBS Bank. Tot din trimestrul III al anului 2013, s-au realizat rambursari de principal trimestriale, in cuantum de 4 mil. USD, in baza liniei contractate de la Citibank. Plafonul acestor linii a fost diminuat ireversibil, proportional cu platile de principal ordonantate. a rambursarilor pe liniile de credit care functioneaza conform principiului de overdraft: liniile de credit acordate de BRD, respectiv ING Bank”, se arata in bilantul EUROInsol.

Cand este listata compania la Bursa?

Primul ministru, Victor Ponta, a declarat pe 19 iunie ca procedura de listare pe bursa pentru pachetul minoritar al Hidroelectrica va fi declansata imediat dupa iesirea companiei din insolventa. „Am, impreuna cu domnul Nita (Constantin – ministrul delegat pentru Energie), o veste buna: aseara, Comitetul creditorilor a aprobat planul de reorganizare a Hidroelectrica. Deci, probabil ca saptamana viitoare, Hidroelectrica, dupa un an de zile de lupte grele de tot, fara contracte cu baieti destepti, fara pierderile la Videanu in buzunar, fara toate celelalte afaceri necurate, revine pe piata si vreau imediat sa declansam procedura de listare pentru pachetul minoritar.

La fel, la Compania energetica Oltenia – pachetul minoritar si la Romgaz”, a explicat seful Guvernului. El si-a exprimat dezideratul de a face „operatiunea mai complexa”, sa se obtina mai multi bani pentru dezvoltarea societatii, sustinand ca, astfel, „mesajul pentru zona de energie vine foarte foarte bine si intr-un context favorabil”.

Reprezentantul EUROInsol, Remus Borza, are o alta parere. El crede ca nu este posibil sa asistam la listarea la Bursa a Hidroelectrica mai devreme de anul viitor pentru ca o eventuala listare in acest an s-ar realiza la un exercitiu financiar catastrofal. „Listarea la Bursa nu o vad posibila mai devreme de anul viitor si nici nu cred ca este bine. Daca am lista anul acesta am raporta Hidroelectrica la un exercitiu financiar catastrofal, o pierdere neta de 508 milioane lei in 2012, care evident ca va impacta, va influenta pretul in jos. Daca am face listarea la anul in primul trimestru dupa inchiderea exercitiului financiar 2013 atunci valoarea actiunilor va fi cu totul alta”, sustine Remus Borza.

Nelu Ploiesteanu este unul dintre putinii cantareti de muzica lautareasca care isi duce, si acum, renumele mai departe. Alaturi de bunul lui prieten, lautarul Nicu Gigantul, nea` Nelu nu s-a compromis cantand manele chiar daca, acum, ar fi infinit mai bogat. Totusi, spune el, are si o mare satisfactie: a cantat pentru toate „marimile” zilei, fie nomenclaturisti, fie chiar familia Ceausescu, fie pentru cei de dupa Revolutie.

„Nu voi uita niciodata cum, pe vremea lui Ceausescu, in miez de noapte, venea cate un securist la mine la usa, sau, daca era sfarsit de saptamana, la restaurant si imi spunea: „Vino repede, avem treaba multa”. Ma lua pe mine, pe Nicu Gigantul, pe ceilalti din trupa si fugeam la Snagov. Cand ajungeam noi, de obicei, cheful era in toi, erau mai multi artisti, iar Nicu Ceausescu era in mijloc. Era un mare om, un adevarat domn cu noi. Ne dadea de baut numai ce era mai scump si era innebunit sa-i cantam”, povesteste Nelu Ploiesteanu.Nici dupa Revolutie nea` Nelu nu a dus-o tocmai rau, el fiind, o vreme unul dintre cei mai solicitati artisti ai acelor vremuri. In 1990, cred ca aveam un milion de lei. Acum, am datorii. S-au dus banii de parca nici nu ar fi fost. Asta e viata noastra, a artistilor. Avem o vreme, facem bani cu galeata, ii cheltuim de parca avem ciuda pe ei, si, la batranete, abia ne mai descurcam”, povesteste partenerul de scena a lui Nelu Ploiesteanu, vestitul lautar Nicu Gigantul.

Cu toate acestea, e si el mandru ca a dus muzica lautareasca romaneasca in toata lumea. „Am cantat si in fata imparatului Japoniei, si in SUA, si in Brazilia, in toata lumea. Astea sunt cele mai de pret lucruri pentru mine: amintirile si bucuria pe care le-am facut-o celor puternici”, mai spune el.Nea Nelu, mai mucalit din fire, incepe si ii insira pe favoritii lui. In majoritatea lor, politicieni. De ce? E simplu: „Politicienii, cand sunt la putere, nu se uita la bani si se distreaza de parca maine ar fi sfarsitul lumii. Si danseaza… Pai, sa va spun o poveste.

Acum cativa ani, pe vremea cand Videanu era mare in Guvern, eram la un chef la pedistilor. Si acolo, nimeni nu dansa. Eu cantam de zor, muzica de nu poate sta lumea pe scaun, dar nimeni nu dansa. L-am vazut insa, la un moment dat pe Videanu si am zis: sa vina Videanu aici pe scena, el e un taran”. Lumea a inlemnit. Toti spuneau ca am innebunit, ca i-am zis, in fata , lui Videanu ca e un taran. Dar asta, smecher, a venit in fata mea pe scena, si a inceput sa joace ca turbat. Atunci am zis din nou la microfon? Uite ce frumos stie sa joace un taran. Asta da om! Si atunci toti de la chef au sarit sa danseze…”, povesteste amuzat, nea Nelu.

In schimb, de Emil Constantinescu nu i-a placut deloc: „Constantinescu statea si nu facea nimic la chefuri. De fapt, am fost o singura data sa cant pentru el, dar am vazut ca lui nu-i placea, asa ca nu m-am mai dus, prea se dadea intelectual. Iliescu, chiar daca nu dansa, aprecia muzica buna, ne zambea, ne stia, vorbea cu noi. Basescu e si el cu dansul, dar nu stie ca Videanu. Pai nici n-are de unde sa stie, Videanu e taran de Teleorman, astia joaca pana pica din picioare”, ne-a mai spus Nelu Ploiesteanu.

Are o mare suparare: nu are cine sa ii ia locul

Cu toate ca au dus o viata plina de chefuri si bucurii, atat Nelu Ploiesteanu, cat si Nicu Gigantul au o mare suparare. Muzica lautareasca se pierde, nu o mai canta aproape nimeni. Acum toti o dau cu manele. Asta nu e muzica adevarata, lautareasca, e o combinatie care prinde la cei care nu stiu ce e aia muzica. Salam e foarte talentat, Minune la fel, dar ei nu canta la adevarata lor valoare. Daca ar canta muzica de-a noastra, lautareasca romaneasca, ar fi cu totul altceva. In schimb, fac bani. Au renuntat la muzica pentru bani”, spue, cu obida, Nicu Gigantul.

Cu umor insa, Nelu Ploiesteanu il face insa sa zambeasca pe Nicu Gigantul: E totusi un avantaj ca mai suntem doar noi. Ne raman admiratoarele. Acum cinci minute am primit o propunere indecenta, dar am refuzat-o, ca sunt insurat”, spune nea`Nelu facandu-ne cu ochiul si tragand cu nesat dintr-o tigara, viciu la care trebuia sa renunte de multa vreme, mai ales ca a trecut printr-o raceala care l-a bagat in spital.

A venit momentul ca generația ’80 sa-și spuna cuvantul… Sigur, ați putea obiecta ca și Cristian-Mihail Teodorescu poate fi asimilat acestei generații și – in buna parte – așa și este, totuși evoluția sa maxima s-a demonstrat dupa anul 2000, dupa cum am vazut intr-un articol precedent.

In cazul lui GEORGE LAZAR insa, lucrurile stau cu totul altfel. Membru activ al cenaclurilor SF ieșene, colaborator al suplimentelor de gen ale ziarelor și revistelor aparute in acea perioada, grație efervescenței impuse de gruparea cunoscuta in istoria science fiction-ului romanesc sub numele de Quasar, George Lazar poate fi considerat un optzecist veritabil, alaturi de Dan și Lucian Merișca, George Ceaușu, Vlad Franghiu, Sorin Antohi, Radu Gavrilescu, Sorin Simion, Michael Haulica, Dan Petrescu, Victor Nanescu, Razvan Haritonovici, Dan Alexe etc. Aveți mai jos ocazia sa aflați cum și-a conceput felia sa de participare la „tortul” intitulat Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF

Ștefan Ghidoveanu

POVESTEA POVESTII ULTIMULUI SOARECE DE BIBLIOTECA

In urma cu ceva vreme, l-am auzit pe fii-meu al mare referindu-se la mine ca la „batranul”. Mi-a venit si mie randul, mi-am zis. Asa ca atunci cand m-a cautat prima oara Moshul SF ca sa-i dau o poveste scurta pentru blogul lui, chiar m-am simtit ceva mai bine: iata ca un supravietuitor chiar mai „batran” ca mine e plin de verva si energie, ba mai face si socializare pe internet! Adica exista viata si dupa cincizeci de ani, varsta de care ma mai despart doar cateva saptamani. Inainte de a accepta, recunosc ca m-am gandit si la alti supravietuitori, care sunt emisiunea „Exploratorii lumii de maine” (unde mi-am ascultat de vreo doua ori povestile, asta inainte de ’89) si, desigur, Dan Ursuleanu.

Cum nu sunt un autor prolific, aveam doar o singura problema, anume de unde sa-i gasesc o poveste care sa-i si placa. S-a nimerit sa am o schita de vreo doua sau trei pagini, am botezat-o „Panspermie” — era ceva cu un virus de calculator — pe care i-am trimis-o (cu precizarea ca a fost prima oara cand m-am lasat publicat pe net!). Lui i-a placut — sau cel putin asa mi-a spus mie — desi era putin dezamagit de dimensiunea redusa a textului, dar in definitiv asta mi-a cerut.

Dupa o vreme, asa cum toti cei optsprezece autori (selectati, sortati, selectionati, alesi, desemnati, numiti) stim, a venit cu ideea realizarii unei culegeri — sau antologii dupa unii — cu tema libera, formata din textele cele mai bune pe care le-a adunat de la noi. Mie mi-a cerut un alt text, motivand ca primul i-a placut atat de mult incat vrea sa-l puna deoparte pentru metatezaurul sefeului romanesc (poate nu s-a exprimat chiar in acest fel, dar mie asa mi-a placut sa inteleg), asta dupa ce la telefon a injghebat si pentru mine o lunga si frumoasa naratiune despre importanta viitoarei culegeri/antologii. A fost un argument decisiv, care m-a motivat sa incerc a-i preda un text macar la fel de lung, dar nu tot la telefon.

De obicei, ca orice scriitor, am pe stoc cateva povestiri aflate in diverse faze. Sunt situatii in care ma fascineaza cate o idee, o incep ca sa n-o pierd si o las apoi la pritocit. Ideea capata contur si forma, si atunci o continui. Sau nu, si ideea se duce acolo unde au plecat si dinozaurii.  In acest caz, intamplarea face ca se conturase binisor povestirea pe care am donat-o pentru culegerea/antologia lui Stefan.

Ideea mi-a venit in iarna, pe cand ma intorceam de la schi, din Austria. Cand drumul este lung, monotonia autostrazilor facute nemteste poate fi combatuta doar intr-un singur fel si anume dand drumul la imaginatie. Pe drumurile patriei nu recomand nimanui sa incerce asta. Cum spuneam, ideea mi-a venit gandindu-ma la cartile-bibelou care obisnuiau sa fie vandute la pachet cu ziarele. Am profetit din timp ca aceasta moda o sa treaca imediat ce bibliotecile de apartament, care mai contin si obligatoriul serviciu din cristal plus cateva bibelouri autentice, de portelan, se vor dovedi neincapatoare la puzderia de volume aruncate in nestire de doua ziare cu circulatie nationala. S-a dovedit ca am avut dreptate, dar nu aici vroiam sa ajung. Am zarit la un amic cu o biblioteca de felul celei descrise mai sus, am vazut pe viu ca si-o umpluse cu doar o suta de carti-bibelou (din care, desigur, nu citise nici una, dar ipocrit le aduna ca sa le citeasca urmasii!). Am vazut cat insemnau de fapt cele o suta de carti, toate la fel de mari, cu copertele de acelasi fel, ce mai, semanau cu chestiile alea facute numai din cotoare, surogate ornamentale pentru pus in biblioteci, pe care americanii le vand la metru. Atunci am avut revelatia puterii noastre de lectura si, in baza unui reflex ingineresc, am socotit cate carti poate citi un om intr-o viata, iar daca sunteti curiosi sa aflati, petreceti vreo jumatate de ora citind Povestea ultimului soarece de biblioteca pe care o gasiti in culegerea (sau antologia) cu „Scornelile” Moshului SF.

Eu nu mi-am numarat cartile din biblioteca si nici nu am tinut evidenta celor pe care le-am lecturat. Daca m-ati fi intrebat totusi cate au fost, cred ca as fi raspuns senin: ohoho!

Apropo, pana acum, tu cate carti ai citit?

George Lazar

George Lazar s-a nascut in data de 3 februarie 1963, la Vatra Dornei. A absolvit Facultatea de Automatica, sectia Calculatoare, din cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iasi. In prezent, este directorul cotidianului Monitorul de Botosani.

Bibliografie: America One (roman, Ed. Tritonic, 2007); Ingerul pazitor (roman, Ed. Millennium Press, 2009); The Guardian Angel (a novel, Eagle Publishing House, 2011); proza scurta in mai multe antologii (Cosmos XXI — Un univers al pacii, Ed. Politica, 1987; Quasar 001, Ed. MediaTech, 2000; Alte tarmuri, SRSFF, 2009; Pangaia, Ed. Eagle Publishing House/SRSFF, 2010; Steampunk — A doua revolutie, Ed. Millennium Books, 2010; Venus — Povestiri erotice science fiction, Ed. Eagle Publishing House/SRSFF, 2011; Premiile Galileo 2012, Ed. Millennium Books, 2012; Dincolo de noapte — 12 fete ale goticului, Ed. Millennium Books, 2012); proza scurta in mai multe reviste, intre 1982 si 1987 (Opinia Studenteasca — unde a avut o rubrica permanenta, intitulata „Utopii”, dar si in „Argonaut” — supliment al revistei Convorbiri literare, revista Cronica si saptamanalul Magazin).

A fost editor al revistei Sci-Fi Magazin (12 numere, in 2007-2008) si al Almanahului Sci-Fi Magazin (2009).

Este membru al Societatii Romane de Science Fiction si Fantasy.

Ovidiu Tender este unul dintre cei mai reputati oameni de afaceri din Romania, care se poate lauda cu o avere estimata la 300 de milioane de euro si cu un grup de firme ce activeaza in mai multe domenii extrem de profitabile, precum cel energetic, cel petrolier, cel imobiliar, cel agricol sau cel al prospectiunilor geologice.

Pentru ca “niciunde in lume nu ai nevoie de studii”, dupa cum marturiseste chiar el, Tender a preferat sa puna la naftalina diploma de inginer minier obtinuta la Facultatea de Mine din Petrosani si sa se orienteze catre domenii care sa ii aduca profituri cat mai grase. Asa se face ca magnatul timisorean si-a completat bagajul de cunostinte cu o calificare in turism, care i-a permis sa isi dezvolte rapid afaceri in acest sens.

Cum face bani Ovidiu Tender?

Ovidiu Tender controleaza grupul de companii Tender SA, care are activitati in sectoarele energetic, petrolier, gazier, imobiliar, agricol, aviatic, cel al turismului, cel al infrastructurii rutiere si, totodata, efectueaza prospectiuni geologice. Tender SA este format din mai multe companii: Grupul Energetic Tender (GET), Vulcan Bucuresti, FECNE, Nuclearmontaj, Upruc CTR, UTON Onesti, Eurostrade, Eurobeton si Esparom, Jetran Air, FAM Farm, SIRD Timisoara si ICSH.

Tender si-a extins tentaculele si catre alte companii, respectiv catre Intercenter Service, din care detine o participatie de 54%, si catre Prospectiuni Bucuresti, din care detine 71,66%.

In plus, principalul sau “obiectiv” este acela de a rentabiliza companiile care se afla intr-o situatie financiara precara. Cu alte cuvinte, lui Tender ii face o deosebita placere sa cumpere companii in pragul falimentului si, evident, sa le vanda ulterior catre alte firme.

Dar, in ciuda faptului ca ii merge cum nu se poate mai bine pe plan profesional (dovada stand chiar averea sa, care creste constant), domnul Tender nu se mai oboseste sa isi plateasca datoriile catre stat. Pardon! Datoriile nu sunt ale lui, sunt ale societatilor pe care le controleaza el, deci nu i se poate reprosa nimic.

Cum va face si mai multi bani Ovidiu Tender?

Omul de afaceri a dovedit, in repetate randuri, ca stie sa se adapteze oricaror conditii economice, lucru pe care il face si acum. Tender a observat ca Africa a fost ocolita de criza, asa ca si-a facut imediat loc pe continentul negru. Prin compania Prospectiuni, Tender a obtinut acordul guvernului senegalez de a prospecta, incepand cu prima luna a lui 2012, sapte perimetre in care se afla fosfati, metale grele, metale rare, aur si cupru.

Aceeasi companie a semnat un acord cu Petrosen, compania nationala petroliera a Senegalului, prin care va infiinta Petro-Prospect, ale carei servicii sa poata ajunge in toata Africa.

Bineinteles, ambitiile de cuceritor ale companiei Prospectiuni nu se vor limita la Senegal, intrucat aceasta va ajunge cat de curand si in Guineea Bissau, unde va efectua o investigatie geologica completa. Asta inseamna ca Tender va fi primul om al planetei care va afla ce bogatii ascunde pamantul acestei tari, ceea ce ii va permite sa le si exploateze in regim preferential.

Mentionam ca Africa este continentul cu cele mai mari rezerve de bauxita, de diamante, de aur, de uraniu si de fier. Or, nu e de mirare ca Tender a concesionat aici cateva mii de kilometri patrati, 5.000 numai in Senegal (in treacat fie spus, exact jumatate din suprafata totala a acestui stat).

Enumeram mai sus domeniile de activitate ale companiilor lui Tender. Printre acestea se numara si agricultura, care ar putea fi aplicata cu mare succes si in Africa. Afaceristul a mirosit imediat aceasta oportunitate si a si pus in aplicare un plan de majorare a averii personale. Este vorba de culturile de jatropha, planta denumita si “arbustul de petrol”, din ale carei seminte se obtine un ulei ce poate fi transformat in biocarburant.

Ideea nu este tocmai de lepadat, cel putin in forma in care o prezinta Tender. Acesta se mandreste ca poate asigura o alternativa la petrol si ca va oferi aproape 400 de locuri de munca pentru senegalezi. Sigur, nu poate fi ignorat nici profitul ce va fi obtinut din aceasta afacere: la o investitie de 600 de dolari pe hectar, venitul va fi de pana la 2.400 de dolari, deci de peste trei ori mai mare. Ceea ce este mai mult decat convenabil…

Poate ca multi se intreaba cum a ajuns Ovidiu Tender in Africa. Nu singur, ci datorita bunului sau prieten, Frank Timis, om simplu, fara studii, dar care are “un fond genetic” ce ii asigura castiguri frumoase in afaceri. Aceste afaceri ale lui Timis vizeaza fierul din Sierra Leone, un filon estimat la 12 miliarde de tone, de unde ne putem da lesne seama ca nici Tender nu umbla pe un teren nesigur in Africa.

Se mai pot face afaceri si in alte sectoare in Africa?

Bineinteles. Ne invata Ovidiu Tender: in aviatie. In acest sens, magnatul spera sa obtina un joint venture cu TASV (compania aeriana de stat din Cap Verde), caruia ii va asigura aeronavele si personalul, si sa intre in actionariatul companiilor nationale aeriene din Gambia si Guineea Conakry, care nu detin avioane.

Problemele lui Ovidiu Tender cu justitia

A devenit aproape o obisnuinta ca toti marii oameni de afaceri din Romania sa fie implicati, de-a lungul carierei lor, in diferite afaceri dubioase care aduc prejudicii statului. Ovidiu Tender nu face exceptie de la acest trend.

In 2006, el a fost acuzat de Parchet de inselaciune, spalare de bani, bancruta frauduloasa, instigare la abuz in serviciu si organizarea unei grupari de crima organizata. In acelasi dosar a fost acuzat si Marian Iancu, patronul clubului Poli Timisoara, care se face vinovat de complicitate la inselaciune, spalare de bani, instigare la abuz in serviciu si apartenenta la un grup infractional de crima organizata.

Ancheta demarata in urma cu aproape sase ani viza stabilirea relatiilor comerciale ale RAFO Onesti, care nu si-ar fi platit la stat cateva sute de milioane de lei ca urmare a incasarii taxelor de drum. De asemenea, Ovidiu Tender este acuzat de procurori ca a preluat RAFO de la APAPS (AUtoritatea pentru Privatizare) prin societatea Balkan Petroleum.

Doi ani mai tarziu, Tender a fost trimis in judecata de DIICOT pentru spalare de bani, dupa ce, alaturi de Marian Iancu, Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, timisoreanul a derulat o activitate infractionala ce a produs un prejudiciu de aproape 150 de milioane de lei companiei SC Carom SA Onesti. Tender a mai fost acuzat de inselaciune, de instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanei in forma calificata si continuata si de constituirea si apartenenta la un grup de crima organizata pentru obtinerea in mod fraudulos de fonduri a caror sursa ilicita a fost disimulata.

Insa avocatii, printre care s-a numarat si Victor Ponta, lui Tender si-au facut bine treaba, astfel ca, in afara de arestul din 2006 si de cel din 2008, acesta a scapat ieftin de toate acuzatiile si si-a permis sa ajunga pe alte taramuri, unde sa puna la punct alte afaceri si sa “ajute”, la randul sau, tinerii investitori romani care se simt atrasi de forta neagra a planetei.

Muzica e ca sangele: circula și hranește. Pleaca de la inima și se intoarce tot acolo. Daca vrei sa te apropii de esența unei culturi, asculta-i muzica. Te va duce inapoi spre locul de unde a țașnit: inima.

Acesta nu este un clasament, ci o enumerare. E greu sa faci clasamente cand vine vorba de muzica. Scopul meu e sa va arat cateva melodii excelente made in America Latina. Ceva din care sa se ințeleaga ca in cel mai frumos continent din lume se asculta și altceva decat salsa, tango și El Condor Pasa.

1. Calle 13 – Latinoamerica

Hip-hop / Puerto Rico

De ce: Cinci minute și patruzeci și doua de secunde de imagini puternice, directe și esențiale. Pe masura versurilor.

Cea mai frumoasa definiție a Americii Latine pe care am vazut-o eu pana acum.Nu știu ce aș putea adauga care sa nu fie in plus. Insist sa va uitați la videoclipul asta.

2. Silvio Rodriguez – Ojala

Nueva Trova / Cuba

De ce: Un cantec de dragoste de o delicatețe extraordinara, cantat de unul dintre cei mai iubiți artiști din lumea hispanofona.

Acum cațiva ani, citind o carte despre muzici din lume, am ajuns și la capitolul Cuba. Pe ce superstaruri cubaneze credeți ca am vazut in carte? Vreo buenavista? Compay Segundo? Omara Portuondo? Aș. Capitolul vorbea de Silvio Rodriguez.

Silvio Rodriguez e necunoscut la noi și din cauza convingerilor lui politice comuniste, care l-au facut tolerat (rasfațat?) de regimul Castro. Sa trecem peste partea asta, totuși. Canta de cateva zeci de ani un tip de folk numit nueva trova, are albume mai multe decat incap pe degete și in America de Sud cine are urechi de ascultat il asculta, indiferent de culoarea politica.

3. Charly Garcia – Rezo por vos

Rock / Argentina

De ce: In Argentina, Charly Garcia e un clasic. Ba nu. E “za” clasic.

In toata America de Sud, peisajul muzical argentinian e considerat cea mai elaborat, mai bun calitativ și mai “organizat”. In sensul ca, spre deosebire de alte țari de pe continent, Argentina a avut o mișcare muzicala destul de ampla și susținuta incepand cu anii ‘60, care a produs in mod constant grupuri bune, inovatoare, in ton cu ce se intampla și prin alte parți ale globului. Charly Garcia e unul dintre veteranii scenei, și din anii ’60 tot inventeaza și reinventeaza cate ceva in rockul argentinian. Culmea e ca ii mai și iese.

Uitasem sa va zic: melodia e cantata impreuna cu Luis Alberto Spinetta, alt monstru sacru al muzicii argentiniene. Spinetta e cel de la chitara. Garcia e mustaciosul de la pian.

4. Sumo – Regtest

Rock-Reggae-Ska / Argentina

De ce: Pentru ca suna neașteptat de bine. Pentru ca aveți nevoie de un pic de rock-reggae-ska argentinian in viața voastra. Și pentru ca in Buenos Aires fondatorul grupului, Luca Prodan (nu, nu era roman), e și azi, la peste cinsprezece ani de la moartea lui, o legenda.

Intre timp, Prodan a murit, Sumo s-a destramat (lucru care poate fi considerat de bun augur, fiindca din el au luat naștere nu unul ci doua grupuri, Divididos și Las Pelotas), chitaristul Ricardo Mollo s-a casatorit cu Natalia Oreiro, și uruguayenii crapa de ciuda ca un argentinian le-a rapit zeița naționala a frumuseții.

5. Eduardo Mateo – Yulele

Candombe-Folk / Uruguay

De ce: Nu așa se pune problema. Daca Eduardo Mateo s-ar fi nascut intr-o țara mai mainstream, ați fi auzit de el și pana acum.

Sau poate nu. Mateo nu era un superstar. Mai degraba un geniu sub acoperire. Genul ala de haimana pe care nu dați doi bani, și cand colo el e capabil sa ia o chitara acustica, niște percuții africane, sa amestece folk, candombe, jazz, bossa nova și sa scoata o capodopera. Psihedelica.

Yuleeee ye…

6. Hugo Fattoruso y Rey Tambor – Bien de bien

Candombe / Urugay

De ce: Pentru ca imi place mie de nu mai pot. Ascult melodia asta pe heavy repeat de fiecare data cand imi amintesc de ea.

Pentru ca a fost scrisa de Eduardo Mateo (vezi mai sus).Pentru ca imaginile din clipuleț sunt o parte dintr-un Montevideo care nu mai e.Pentru ca saptamana asta (pe 3 decembrie) a fost Ziua Naționala a Candombe-ului in Urugay.

Dupa felul in care a transat aseara in favoarea sa disputa din sanul propriului partid, liderul PNL Crin Antonescu arata ca are stofa de politician. Nu si de presedinte, dar cu siguranta de politician care arata ca vrea mai mult. Ceva mai mult. Nu discutam acum de trecut, de afaceri si hotie, de mizeria si [&hellip…

Dupa felul in care a transat aseara in favoarea sa disputa din sanul propriului partid, liderul PNL Crin Antonescu arata ca are stofa de politician. Nu si de presedinte, dar cu siguranta de politician care arata ca vrea mai mult. Ceva mai mult. Nu discutam acum de trecut, de afaceri si hotie, de mizeria si bolovanii care populeaza inca neperms de mult partidul liberal. Vorbim de felul in care un lider a iesit din incercuire intr-o situatie grea, complicata, poate fara iesire onorabila, pentru unii.

Antonescu a convins aseara ca poate fi un lider, daca vrea sa parieze pe adevar, nu pe minciuna, asa cum face magistral alambicatul sau partener Victor Ponta. Crin Antonescu le-a cerut colegilor sai de la varful PNL sa joace cu cartile pe masa. A fost un joc de maestru. Unul mare! De ce? Pai, inainte de orice, pentru ca toata lumea se astepta ca PNL sa iasa franjuri. Mai ales Ponta. N-a fost asa. Dimpotriva. Seful PNL a iesit cu decizii clare, dure, transante. Adevarate. Cea mai cea – somatia adresata PSD si lui Ponta, special, sa desfiinteze USD, facatura electorala menita sa prosteasca poporul USL ca USL=USD.

Exista multe amanunte care merita purecate. Tradarea pesedista a lui Tariceanu, infiltarea PNL cu antibasisti nascuti in studiourile voiculesciene a caror singura grija era sa scoata bani din ura, lipsa unei strategii unitare a PNL, etc. Dar cea mai importanta concluzie, dincolo chiar de victoria de aseara a lui Crin Antonescu, este ca PNL si-a schimbat orientarea! Da, da! Pur si simplu, avem un alt PNL. Sau macar incepem sa vedem un alt PNL. Declaratiile si deciziile conducerii PNL arata un partid orientat, inainte de toate, pe adevar. Pe lege. Pe UE si pe SUA. Da, nu va mirati! El, Antonescu, iresponsabilul care tuna si fulgera acum un an si ceva impotriva Occidentului, isi readuce partidul in familia valorilor din care s-au nascut liberalii Bratienilor. Exageram?

Cateva mici detalii: votul pentru arestarea fiului baronului PSD de Prahova dat de parlamentarii PNL; cererea transanta a lui Antonescu pentru lichidarea proiectului de lege privind amnistia si gratierea, aranjat de Ponta pentru a-l face scapat pe Dan Voiculescu si pe toata penalimea de partid. Apoi, Antonescu a iesit la rampa cu cereri transante pentru afirmarea identitatii liberale la guvernare: masuri precum reducerea CAS si scutirea fimelor de impozit la reinvestirea profitului. Sigur, sunt doar simple cereri, talibanismul socialist al PSD nu le va inghiti, dar auzim si noi macar ca liberalilor le pasa cumva de intreprinzatorul roman, din truda caruia isi trag seva de partid, el, micul om de afaceri, cel abuzat de taxe&birocratie&controale, pe care nicio guvernare nu l-a tratat cu respect pana acum.

Bref! Antonescu si-a recapatat controlul in partid, i-a redat orientarea pro-UE si pro-SUA, pro-liberala, pro-lege si anticoruptie. I-a transmis lui Ponta sa nu se joace cu focul si l-a somat sa aleaga: ori cu Dan Voiculescu, ori cu mine. In mare, asta e ecuatia. Ce l-a facut pe Antonescu sa-si schimbe atat de radical pozitia, de la antibasism funciar la echilibru si recuperarea valorilor, e un mister pe care timpul il va lamuri.

Ce riscuri il asteapta insa dupa aceasta iesire de forta? Unul singur: ruperea USL. E o pierdere pe termen scurt, si e! (primari, consilieri, clienti, bani, media, etc.), dar e un castig pe termen mediu si lung. Si, oricum, singura sansa de a-si mai da siesi o sansa pentru alegerile prezidentiale. O impacare cu Ponta nu i-ar folosi catusi de putin. Ar ramane doar cu banii lui Rusanu&Chitoiu&ASF, cu toate sinecurile guvernarii (tot mai putine, totusi, dupa confiscarea treptata a puterii de catre PSD), dar si-ar ingropa orice viitor politic. Ruperea USL e singura sansa mare pentru Antonescu. Acum, mingea e la Ponta. Daca e baiat destept, cedeaza si-l lasa din brate pe Dan Voiculescu (via Daniel Constantin PC). Daca o tine batos cu anti-Iohannis, i-a facut cadou lui Antonescu o mare ocazie pentru alegerile prezidentiale din toamna. In ambele variante, pierde. Cu toata superputerea sa, baneasca si mediatica, primul-ministru se afla acum in postura de perdant pe toate fronturile. Si cel care l-a adus aici este insusi etern perdantul de pana acum Crin Antonescu! Dar sa vedem ce va alege Victor Ponta…

Aborigenii australieni, ca si fenicienii foloseau tratamentul cu fructe de maslin pentru asa-numitele boli ale batrnetii, manifestate prin dureri de sub coaste, adica hepatice. Fenicienii palestinieni, ca si toate triburile semite (inclusiv ebraice) au dezvoltat medicina bazata pe tratamentul cu masline si ulei de masline, de la emigrantii asiatici sositi din Orientul Mijlociu.

Pana nu de mult, se stia ca in pulpa de maslina se gasesc numai proteine importante, grasimi specifice si zaharuri, asociate unor vitamine si minerale extrem de necesare organismului. Multumita scolii franceze de medicina din Paris, cercetatorul L. Randoin a dovedit, in urma cu aproape un secol, ca ceea ce numim pulpa de maslina contine o multime de alte elemente, necesare organismului uman.

Metalele din masline

Dr. L. Randoin a dovedit ca maslina contine majoritatea metalelor (mineralelor) extrem de utile organismului, in cantitati optime: Sodiu (Na) – 128 mg/100 g; Potasiu (K) – 1.526 mg/100 g; Magneziu (Mg) – 2 mg/100 g; Calciu (Ca) – 110 mg/100 g; Fier(Fe) – 2,11 mg/100 g; Cupru (Cu) – 0,3 mg/100 g. In 2004, biochimistul scotian M.T. Fightwhright a descoperit ca in maslinele mai crude cantitatea de fier este aproape tripla, 6,72 mg/100 g, iar Cuprul si Manganul pot depasi 3-4 mh/100 g, in timp ce Seleniul (Se) atinge 0,012 mg/100 g. Toate aceste date pot spune multe despre puterile ascunse in fructul de maslin, ca fruct magic in medicina traditionala, in terapia unor forme extrem de diferite de boli.

Avand in vedere raportul optim dintre concentratiile de calciu, magneziu si fier, orice cunoscator in ale medicinei intelege ca maslina este un veritabil medicament, att profilactic, ct si terapeutic, in oricare afectiune. Descoperirea recenta a prezentei in fructul de maslina a Yincului (Yn), Manganului (Mn) si a unui continut crescut in cupru a pus noi intrebari asupra modului in care banala maslina poate actiona ca medicament.

Manganul

Dr. F.I. Witkowski, impreuna cu echipa sa de cercetare de la Universitatea din Munchen, a dezvaluit recent lumii stiintifice descoperirea sa: manganul, desi aflat in cantitati infime in masline, actioneaza direct asupra absorbtiei intestinale (proxima duodenala) de calciu si magneziu.

Acest proces scade cu 60% riscul la orice tip de imbolnavire din cauze ereditare (mostenite), inclusiv cancer sau psihoze. Acelasi cercetator german a constatat ca tocmai proportia mica de mangan din pulpa de maslina produce un mediu favorabil absorbtiei de sodiu si mai ales de fier in organism, metale cu un rol deosebit in reglarea activitatii anumitor tesuturi de origine nervoasa, inclusiv a hipofizei (posterioare) si a medulo-suprarenalei. Descoperirile lui Witkowski plaseaza manganul din masline, ca si din alte alimente, ca unul dintre metalele cele mai importante pentru sanatate, mai ales pentru organismul uman.

Zincul

T.H. Eltmouth a constatat ca zincul, metal mai rar intlnit in alte fructe, este prezent in masline in proportie de 0,081 mg/100 g. Aceasta cantitate neglijabila de zinc ofera insa o maxima capacitate de absorbtie a fierului, metalul de baza al globuleleor rosii. El afirma ca, in lipsa unui minim aport de zinc, prin alimentatie, anemia ar capata valori ingrijoratoare pentru 67% din barbati si 71% din femei. Zincul regasit in masline ofera posibilitatea unei bune functionari a maduvei osoase hematogene (producatoare de globule rosii).

Acelasi cercetator este de parere ca numarul redus al anemicilor in tarile nord-africane si asiatice subalimentate se datoreaza consumului de masline si, mai concret, efectului benefic al zincului.

Elementele forte ale pulpei de masline

Daca pana in prezent cele mai laudate beneficii ale continutului maslinei au fost proteinele, lecitinele si metalele, in ultima vreme s-au descoperit noi calitati ascunse de miraculosul fruct. Pornind tot de la analizele lui L. Randoin, trebuie amintit ca in maslina se intlnesc produsi organici cu un bogat continut in azot (0,7 mg/100 g); sulf (27 mg/100 g), fosfor (17 mg/100 g); clor (4 mg/100 g).

Azotul

In urma metabolizarii hepatice a unor substante de tip azotos (amine, aminoacizi, vitamine) specifice frutelor din genul Olea se reduce semnificativ rata mutatiilor la nivel hepatic. Simplu spus, maslinele au efect anticancerigen asupra anumitor tipuri de celule din ficat. Constatarea a fost validata in 2005 de catre M.T. Berthans de la Universitatea din Melbourne (Australia). Dr. Berthans afirma: Continutul de azot de 0,76 mg/100 g nu este oncogen, asa cum s-a crezut pna acum un deceniu, ci dimpotriva, impiedica declansarea unor gene cancerigene.

Fosforul

Legat in mod chimic extrem de straniu de substante organice din proteine, fosforul din masline a trezit interesul multor cercetatori din domeniul stiintelor exacte, ca si al celor din domeniul studiilor paranormale. Eliberarea fosforului, ca element, in snge produce o reglare a functiilor unor anumite tipuri de limfocite, cu rol de aparare a organismului.

La nivelul sistemului nervos central, in cazul consumatorilor de masline, s-a constatat o crestere cu 12% a capacitatii de rememorare a viselor. Fosforul din masline poate facilita exploatarea unor functii nervoase psihice deosebite, crescnd potentialul zonelor numite subconstiente ale sistemului nervos central. Antropologul geman S.W. Heiberg considera ca fosforul din maslina a fost si este un secret pentru ceea ce numim stiintific putere de concentrare utilizata in dietele yogine.

Clorul si cuprul

Se pare ca elementul Cupru este un metal la fel de important pentru consumatorii de masline, el aflndu-se intr-o proportie de maxim 0,3 mg /100 g. Absorbtia intensiva a clorului, datorata combinatiilor sale din masline, activeaza actiunea cuprului in zonele hipocampusului (parte a creierului care joaca rol de filtru, de politie secreta, pentru informatiile ce merita sa patrunda la nivelul constientului uman).

Clorul absorbit prin consumul de masline are rolul de a ajuta cuprul ca nou-venit in creier sa se transforme intr-un fel de gardian, foarte inteligent, ce poate distinge ce merita si ce nu in privinta informatiilor primite pentru constient. Relatia clor celular-cupru este esentiala si este maxim favorizata de banalul continut al gustoasei pulpe de maslina.

Dr. Karl M. Bartmann declara in 1978, in fata Academiei de Stiinte Medicale din Viena, ca maslinele, prin clorul pe care il contin, ofera omului aminele vietii, numite azi vitamine. Dr. Bartmann a dovedit pentru prima data ca acea optima compozitie in clor creste semnificativ absorbtia vitaminelor B1, B2, PP, A si K.

Maslinele ca medicament Recomandari profilactice si terapeutice 

1.Probleme renale incipiente, precum durerile de rinichi sau dificultatile de urinare.

2. Simptome ale unor boli hepatice, manifestate prin dureri de ficat, greata, tulburari digestive, intoleranta la consum de grasimi dimineata. 3. Indigestii asociate starilor de greata, voma, in mod repetat.

4. Stari de slabiciune fizica, lipsa de putere, dar si psihica, incapacitate de concentrare, somnolenta pe timp de zi.

5. Aparitia starilor de asa-zis lesin (caderi in stare de semi-constienta) si chiar prabusiri, din pricina senzatiei de moliciune a membrelor.

Terapia cu masline

1. Micul dejun: Sunt indicate maslinele verzi, mai putin sarate, indiferent de preferintele tale. Nu se consuma mai mult de 100-150 g de masline. Nu este nicio regula a consumului de masline, in nici o terapie moderna. Maslinele, chiar in mici cantitati, nu trebuie sa lipseasca din micul tau dejun. Consumul de apa minerala carbogazoasa sau plata este obligatoriu chiar si in timpul servirii micului dejun. Inainte de micul dejun se recomanda o lingura cu ulei de masline.

2. Dejunul: Persoanele care sufera de probleme cardiace, acute sau cronice, trebuie sa evite consumul de masline. Pentru cei care nu au probleme cu sistemul cardiorespirator se recomanda masline in cantitati de 70-100 g, ca aperitiv, pe stomacul gol, fara a servi inainte bauturi alcoolice distilate sau vinuri. Lichiorurile sunt absolut interzise. Este exclus ca in timpul dejunului sa fie servite masline sau mncaruri cu masline. Dupa servirea dejunului nu se mai pot manca masline timp de cel putin 5 ore.

3. Cina: La cina este indicat ca sucurile bogate in citrice sa completeze dieta cu masline. Binefacerile maslinelor sunt favorizate de prezenta vitaminei C. A nu se consuma peste 70 g de masline. Conform normelor medicinii traditionale, dupa o cina nu foarte bogata in masline este nevoie de o relaxare musculara de 10-15 minute si de un consum pe saturate de lichide nealcoolizate, necarbonatate. Este indicat pentru bolnavii de ulcer pe fond nervos sa consume doua-trei linguri de ulei de masline inainte de culcare. Reteta este extrem de eficienta pentru cei care sufera de insomnii pe fond depresiv.

Precautii in caz de exces 

1.Maslinele contin o mare cantitate de sodiu, care poate genera stari de agitatie si chiar stari maniacale cu manifestari agresive. 

2. Nu se recomanda masline persoanelor cu stari de atac de panica, cu palpitatii sau transpiratii.

3. Maslinele consumate in exces pot conduce la infarct, la anumite persoane excesiv de emotive.

4. Este contraindicat consumul zilnic, in exces, al fructului sarat celor care au in familie persoane cu predispozitie spre schizofrenie.Maslinele au fost utilizate pentru prima data ca medicament acum 5 milenii de aborigenii din Australia

Toamna se apropie cu pasi repezi si este de datoria noastra, a fashionistelor, sa ne interesam din timp ce piese nu trebuie sa ne lipseasca din garderoba pentru anotimpurile reci.

Tscarena.ro a tras cu ochiul la trendurile toamna-iarna si iti prezinta principalele tendinte pentru acest nou sezon. Arunca si tu o privire in sifonierele celor mai celebri designeri ca sa ai de unde sa te inspiri.

Colajul

Acest trend a putut fi observat pe aproape toate pasarelele, de la avangardista si mai putin cunoscuta Mary Katrantzou, la Dries Van Noten. Colajul consta in alaturarea sau suprapunerea pieselor vestimentare din diverse materiale. Acestea trebuie sa fie bogat imprimate, sa contina aplicatii si sa aduca o nota de eclectism tinutei. Nu iti fie teama sa asortezi o bluza verde cu imprimeuri geometrice cu o fusta maro cu aplicatii florale. Finiseaza outfitul cu o pereche de botine rock cu lanturi, o coafura minimalista si un machiaj neutru.

Soc cromatic

Culorile puternice au fost in trend toata vara. Popularitatea lor nu va disparea nici toamna. Designerii au ales sa mizeze pe efectul blocurilor mari de culoare electrica alaturate neutrelor, precum negru sau alb. Nici contrastele haotice de culoare nu sunt de ignorat. Poarta o tunica minimalista in alb si negru cu o pereche de ciorapi violet electric pentru un look desprins din revistele de moda.

Fashion-parka

Pentru cele nefamiliarizate cu termenul parka, trebuie sa stiti ca se refera la banala geaca de iarna, cu un croi usor masculin, buzunare aplicate si revere sport. Anul acesta, creatorii de moda s-au hotarat sa preintampine ravagiile iernii gandind piese vestimentare care sa poata face fata frigului, dar sa arate si bine. Alege o parka hibrid in stilul celor concepute de Alexander Wang. Acestea imbina eleganta pardesiului cu utilitatea gecii si te protejeaza eficient de frig si de…banalitatea vestimentara caracteristica tinutelor de iarna.

Blanuri psihedelice

Gucci, Prada, Ungaro, aproape toate marile case de moda au apelat la ajutorul blanurilor pentru a realiza o colectie inedita. Designerii au renuntat la eleganta usor desueta a negrului si a maroului si au imbratisat efectele psihedelice create de o blana vopsita in culori nebunesti, psihedelice. Fuchsia, albastru pudrat, verde si rosu au fost nuantele vedeta pe podiumurile toamna-iarna. Investeste si tu intr-o astfel de blana pentru a fi la fel de glamorous ca vedetele de la Hollywood.

Anii ’60

Daca vara a fost dedicata anilor 70 si 80, toamna si iarna se vor devota anilor 60. Alege tweed-ul, hainele in croieli vintage, ochelarii cat-eye, ciorapii albi si imprimeurile florale. Coafura trebuie sa fie cat mai clasica: bob ondulat, parul prins in coada sau cocurile, potentate de o carare laterala perfecta. Manusile din piele si pardesiul tip cocon vor da o nota cu adevarat desueta outfitului tau.

Bulinele

Bulinele au fost cand in, cand out, in ultima vreme. Cu toate acestea, ele revin in trend pentru sezonul toamna-iarna . Nu te limita la clasicele imprimeuri cu buline si alege aplicatiile discoide pe tul sau dantela si strasurile tip sequin. Ciorapii negri cu buline promit sa devina cea mai sexy piesa vestimentara in toamna asta.

Fracul si smokingul

Se pare ca acesta va continua sa fie la moda si pe tot parcursul toamnei si al iernii. Poarta-l fara nimic pe dedesubt, ca Bianca Jagger, intr-un deux-piece de inspiratie masculina pentru un look elegant sau cu o camasa simpla ori un tricou rock, pentru ceva mai casual.

Privatizarea Postei Romane se va incheia la finele acestui an, prin atragerea unui investitor, proces care va fi insotit de restructurarea profunda a activitatii, pentru imbunatatirea situatiei financiare, a declarat ministrul desemnat pentru Comunicatii, Dan Nica.

„Situatia financiara a Postei este una foarte preocupanta. Din informatiile pe care le am, operatorul postal are circa 100 de directori. Prin restructurare vor mai ramane cel mult zece. De asemenea, aproximativ 300 de angajati TESA al Postei Romane ar trebui sa plece, pentru ca personalul este excedentar”, a spus Nica.

El a adaugat ca prin restructurarea companiei, care va incepe la finele lunii mai, se urmareste imbunatatirea situatiei financiare a Postei, care in ultimii ani a inregistrat pierderi si a acumulat datorii catre diverse bugete ale statului. „Fara restructurare si management privat, niciun investitor strain nu va fi interesat de intrarea in actionariatul Postei”, a spus ministrul desemnat pentru Comunicatii.

Dan Nica a mai adaugat si faptul ca este „inadmisibil” ca ministere si alte institutii ale statului sa incheie contracte cu societati private pentru a beneficia de servicii postale asupra carora Posta Romana are drept exclusiv pana la 31 decembrie 2012.

Nica a primit, luni, votul comisiilor reunite din Parlament pentru functia de ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale, cu 21 de voturi „pentru” si unul „impotriva”. El este deputat al Partidului Social Democrat si a mai condus Ministerul Comunicatiilor in perioada 2000-2004, in Guvernul condus de Adrian Nastase. De asemenea, el a fost ministru al Administratiei si Internelor, in perioada 2008-2009.

Posta Romana – un mare angajator, dator vandut Posta Romana este unul dintre cei mai mari angajatori, cu aproximativ 35.000 de salariati. Compania Romana este controlata de Ministerul Comunicatiilor, care detine 75% din actiuni, restul titlurilor fiind in posesia Fondului Proprietatea.

In 2011, operatorul a consemnat pierderi de 68 milioane de lei, din care 30 milioane de lei reprezinta provizioane pentru diverse litigii, potrivit datelor prezentate de ministrul demis al Comunicatiilor, Razvan Mustea.

Prezent la audierile din cadrul comisiilor reunite din Parlament, Matei Radu Bratianu, deputat PSD, a afirmat ca, pe langa datoriile acumulate si pierderile inregistrate in ultimii ani, Posta Romana a pierdut si procesul prin care a contestat amenda aplicata de Consiliul Concurentei. In decembrie 2010, Consiliul Concurentei a anuntat ca a amendat Posta Romana cu 103,3 milioane lei (24,06 milioane euro), reprezentand 7,2% din cifra de afaceri realizata in 2009, pentru abuz de pozitie dominanta. „Aparatorul companiei, firma de avocatura a lui Valeriu Stoica, nu s-a prezentat la proces pentru ca nu a primit citatia. Este incalificabil ce s-a intamplat”, a spus Bratianu.

El a mai spus ca operatorul postal are datorii de 85 milioane de lei, acumulate in ultimii trei ani si reesalonate, care daca nu se achita pana in iunie se blocheaza conturile companiei. „De la inceptul anului, Posta a mai acumulat datorii in suma de aproximativ 40 milioane de lei din TVA si penalitati. De asemenea, si datoriile de 85 milioane de lei provin tot din neplata TVA si penalitati”, a spus Bratianu.