Liberalii europeni au propus nu unul, ci trei nume pentru a-si conduce campania pentru alegerile pentru Parlamentul European. Marie-Agnes Strack-Zimmermann, un politician german care prezideaza comisia de aparare a Bundestag-ului, i se va alatura doi europarlamentari in sedinta, Sandro Gozi si Valerie Hayer, intr-o asa-numita „Echipa Europa” care ar reprezenta familia liberala din UE.
Miscarea neconventionala, dezvaluita oficial in timpul evenimentului de lansare al partidului de miercuri seara, reprezinta o provocare directa la adresa sistemului Spitzenkandidaten, in baza caruia fiecare partid ar trebui sa nominalizeze un candidat principal pentru a prezida cea mai puternica institutie a blocului: Comisia Europeana.
Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta a ales-o pe Ursula von der Leyen , presedintele in exercitiu, in timp ce socialistii si democratii (S&D) l-au ales pe Nicolas Schmit , comisarul european pentru locuri de munca si drepturi sociale.
Dar liberalii nu se joaca, argumentand ca lipsa listelor transnationale, o ambitie de lunga durata a parlamentarilor pro-integrare, care a intampinat o rezistenta ferma din partea statelor membre, priveaza sistemul Spitzenkandidaten de sens real.
In 2019, liberalii au prezentat sapte nume, inclusiv Margrethe Vestager, sefa de concurenta a blocului, si Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei.
De data aceasta, au redus lucrurile la un triumvirat care personifica fiecare dintre cei trei piloni care alcatuiesc familia lor politica: Strack-Zimmermann de la Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE), Gozi de la Partidul Democrat European (EDP). iar Hayer din neatasat si anume Renasterea Frantei.
In ciuda aranjamentului egalitar, Strack-Zimmermann, un expert in aparare in varsta de 66 de ani, care si-a castigat o reputatie pentru criticile sale deschise la adresa razboiului de agresiune al Rusiei si presiunea ei continua asupra cancelarului Olaf Scholz pentru a-si intensifica proviziile militare catre Ucraina, este considerata ca principala fata a campaniei si probabil va lua parte la orice dezbatere televizata alaturi de celelalte grupuri concurente.
„Mesajul nostru trebuie sa fie tare si clar: in aceasta perioada dificila, Europa are nevoie de o voce liberala puternica”, a spus Strack-Zimmermann audientei, starnind aplauze.
„Sa reinnoim Europa acum, impreuna. Astept cu nerabdare o campanie electorala optimista, pro-europeana. Va promit: ii voi da tot ce am”, a adaugat ea.
Gozi a glumit apoi ca cei trei sunt „candidati adevarati”, deoarece toti candideaza pentru un loc in Parlamentul European, spre deosebire de von der Leyen si Schmit, care nu sunt. De asemenea, italianul a luat o lovitura in Marea Britanie, pentru ca a pierdut „controlul” asupra migratiei ilegale, o referire la sloganul Brexit, si la ungarul Viktor Orban, spunand ca „daca nu respecti valorile europene, poti uita de sloganul european. bani.”
„Credem ca fiecare generatie trebuie sa duca propria lupta pentru a proteja drepturile pe care le avem si pentru a promova cauza drepturilor civile”, a spus Gozi. „In momentul in care le luam de bune, atunci, chiar in acel moment incepem sa le pierdem”.
Cei trei candidati vor apara un manifest in 10 puncte care a fost finalizat miercuri in urma negocierilor dintre diferitele factiuni. Manifestul incapsuleaza prioritatile emblematice ale liberalismului, cum ar fi reducerea birocratiei, promovarea competitivitatii si protectia libertatilor personale.
Intalnirea de la Bruxelles a inclus un mesaj video al prim-ministrului belgian Alexander De Croo si un discurs in persoana al prim-ministrului estonian Kaja Kallas, care a facut o legatura clara intre capacitatile de aparare ale Europei si prosperitatea sa economica.
„Tarile europene trebuie sa se asigure ca sunt capabile sa se descurajeze si sa se apere, inclusiv de amenintarile si atacurile din exterior”, a spus Kallas multimii. „Libertatea nu este gratuita. Toti platim pentru ea. Si trebuie sa explicam costurile alegatorilor nostri”.
Vremuri incerte pentru liberali
Evenimentul de lansare are loc in timp ce Renew Europe, grupul care gazduieste deputatii liberali in Parlamentul European, se confrunta cu un viitor incert pe fondul unui peisaj politic in schimbare si a unui climat de criza care pare sa favorizeze punctele de vedere de extrema dreapta.
Un sondaj exclusiv paneuropean Euronews realizat de Ipsos in 18 state membre a dezvaluit in aceasta saptamana ca Renew Europe va scadea de la 102 de locuri astazi la 85 de locuri in iunie. Conform acestei proiectii, grupul isi va pastra pozitia de a treia formatiune ca marime a hemiciclului, dar risca sa fie depasita de extrema-dreapta Identity and Democracy (ID), despre care se estimeaza ca va obtine 81 de locuri. ID este cea mai radicala forta din dreapta si cuprinde organizatii precum National Rally (Franta), Alternative fur Deutschland (Germania) si Flemish Interest (Belgia).
Renew Europe se confrunta, de asemenea, cu spectrul grupului de extrema dreapta a conservatorilor si reformistilor europeni (ECR), pe care sondajul Euronews Ipsos il estimeaza la 76 de locuri. Dar acest numar ar putea creste si mai mult daca ECR ii saluta in cele din urma pe europarlamentarii de la Fidesz (Ungaria).
Premierul Orban nu a facut niciun secret ca si-a mutat parlamentarii in familia ECR dupa ce a dezvoltat legaturi mai stranse cu Georgia Meloni, a carei Fratelli d’Italia urmeaza sa devina cea mai mare delegatie din grup. Cu toate acestea, delegatiile ceha, suedeza si finlandeza ale ECR au venit impotriva ideii de a accepta Fidesz din cauza relatiilor stranse ale lui Orban cu rusul Vladimir Putin si cu chinezul Xi Jinping. Se asteapta o decizie dupa alegeri.
Daca Fidesz s-ar alatura ECR, Renew Europe ar cobori probabil de pe locul trei pe al cincilea in Parlament, dand o lovitura uriasa familiei centriste, care se mandreste ca actioneaza ca „facatori de regi” intre dreapta si stanga.
Ceea ce face lucrurile mai complicate pentru liberali este perceptia ca PPE, sub conducerea lui Manfred Weber, imbratiseaza punctele de discutie ale extremei drepte si fortele de normalizare care au fost considerate candva a fi margini.
Preocuparile au fost laitmotivul congresului socialist de la Roma si au fost reluate miercuri dimineata de Valerie Hayer, presedintele Renew Europe si unul dintre cei trei candidati principali. Hayer a spus ca includerea unui plan in stil ruandez de externalizare a cererilor de azil in manifestul PPE a fost o alegere „populista” de a trimite „un semnal catre extrema dreapta”. Europarlamentarul francez considera insa ca conversia ideologica ar putea fi un caz de campanie electorala si va disparea odata cu incheierea campaniei.
„Ceea ce am vazut, mai ales anul trecut, a fost destul de uluitor. In 2023, apropierea dintre dreapta si extrema dreapta a fost evidenta”, a spus Hayer in timpul unui mic dejun cu jurnalistii, la care a participat Euronews.
„Vorbesc despre anul 2023 pentru ca, pentru mine, a fost un an crucial in care l-am vazut pe Weber incercand sa se apropie de extrema dreapta. Am impresia ca a inteles ca acest lucru risca sa slabeasca unitatea si coeziunea politicii sale. grup si ca, drept urmare, a pus cumva frana acestei strategii”.
Europarlamentarul francez a subliniat importanta mentinerii „cordonului sanitar” care a tinut pana acum partidele pro-europene (PPE, S&D, Renew si Verzii) separate de miscarea eurosceptica a ECR si de extrema dreapta ID. Dar legaturile mai stranse dintre conservatori pun la indoiala viabilitatea unei astfel de bariere.
„Putem lucra fara ECR, o facem deja astazi. Avem PPE, S&D si Renew si, eventual, Verzii, in coalitie”, a spus Hayer. „Dar oricum, linia noastra este clara: nu lucram cu extremele, nu dam nicio responsabilitate extremelor”.
Totusi, partidul ei nu este imun la schimbarea de gandire: politicienii liberali din Belgia, Tarile de Jos, Franta si Germania au devenit din ce in ce mai sceptici cu privire la Green Deal si la povara administrativa impusa fermierilor si industriei. Anul trecut, De Croo a facut titluri cand a cerut o „pauza verde”. Nemultumirea este impartasita de PPE, care s-a remodificat drept „partidul fermierilor”.
Liberalii au fost dornici sa se urce in vagon in timpul evenimentului de campanie de la Bruxelles, intr-un videoclip afisat publicului: „Nu muscati mana celor care ne hranesc”.