Ad
Ad
Ad
News

Cei „7 ani de acasa” in educatia copilului

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr

 Problemele reale ale educatiei primite acasa sunt legate de relatia parinte-copil, de timpul acordat, dar si de metodele folosite.

Studiile efectuate de psihologii elvetieni de la Universitatea din Geneva au pus in evidenta faptul ca numai 20% din parinti ofera micutului informatia necesara varstei sale, compatibila cu sansa sa de progres in perioada scolara si uneori dupa terminarea acesteia. Anul trecut, cercetatorii elvetieni au dovedit ca aproximativ 80% din parinti nu ofera posibilitatea propriilor copii de a-si forma un minim bagaj de cunostinte, cauzele fiind extrem de diverse.

Astfel, in cele 18 tari europene studiate de psihologii genovezi, inclusiv Romania, s-a dovedit ca majoritatea parintilor nu stiu sa explice copilului unele realitati pe care acesta ar dori sa le afle si cu care se confrunta in viata cotidiana. O parte din parinti nu detin informatia ceruta de copil, iar cei mai multi ofera raspunsuri formale sau incorecte la intrebarile micutilor. Spre exemplu, sa luam banala intrebare a copilului de varsta mica: „De ce vine noaptea”?. In tara noastra, aceasta intrebare ramane fara raspuns in 7% din cazuri, in 15% din cazuri raspunsul fiind: „Dupa zi urmeaza noaptea” sau „Asa trebuie sa fie”.

In alte 15% din cazuri se spune ca asa a lasat Dumnezeu, in 30% din cazuri se raspunde ca apune soarele, fara altfel de explicatii, in alte 15% din cazuri apare o explicatie astronomica mai simpla, dar nu pe intelesul si in limbajul copiilor. Numai in 18% din cazuri copilului i se explica in mod clar si cu ajutprul cuvintelor pe care el le cunoaste, asociate unui exemplu, ca Pamantul se invarteste si astfel o vreme este luminat de soare si o vreme nu mai primeste lumina. ibebe a stat de vorba cu specialistii si iata ce a aflat:

Raspuns logic pentru fiecare raspuns

Nu trebuie uitat ca micutul de varsta prescolara are nevoia de a cunoaste oricare realitate pe care o intalneste si are capacitatea de a o intelege, daca ne cantarim cuvintele si ii oferim multe exemple concrete. Nicio intrebare a sa nu trebuie sa ramana fara raspuns logic, exact, care sa-l satisfaca si sa-i ofere posibilitatea de a-si crea un bagaj cultural. Mai mult decat atat, trebuie ca noi, parintii, sa observam ce aspecte pe care le intalneste ii trezesc curiozitatea si sa-i explicam simplu, dar foarte precis ce vede si ce aude.

Copilul trebuie invatat sa puna permanent intrebari, chiar daca acestea uneori ii innebunesc pe parinti. Intrebarea „de ce?” nu este pusa reflex, asa cum se credea in trecut! „De ce?” este intrebarea cea mai importanta pentru copil, iar acesta trebuie educat sa-si puna in permanenta aceasta intrebare si sa-si raspunda singur, apoi sa ne intrebe pe noi daca este corect cum a gandit. Mama si tata trebuie sa transforme dorinta de cunoastere a copilului intr-un joc in care micutul sa se simta recompensat cand pune intrebari si incearca sa-si raspunda gandind singur. Atunci cand nu stim raspunsul la o intrebare nu este nicio rusine sa ne informam si sa-i explicam. In foarte multe cazuri, ca parinte, vom descoperi ca unele intrebari aparent banale ale copilului au un raspuns mai complicat. Noi trebuie sa digeram bine acea informatie, apoi sa gandim o metoda de a-i explica.

De exemplu, cum se formeaza o imagine intr-o oglinda pare o intrebare banala care este greu de explicat chiar si pentru un adolescent. Pentru a-i explica, nu trebuie sa-i vorbim de absorbtia si reflexia luminii, ca apoi sa-i facem o schema de optica geometrica, dar nici sa-i spunem simplu ca oglinda arata ce este in fata sa. Daca micutul are rabdare, trebuie sa-i arati ca lumina este formata din niste bilute care se refecta, ca si cele dintr-un joc de bowling. Astfel, toate bilele trimise in perete se intorc dupa ce se lovesc de perete. Asa se intoarce si lumina unui obiect trimisa in oglinda.

Este extrem de important sa simplificam orice explicatie la maximum, pastrand insa o caricatura a elementelor reale. Cel mai putin recomandat este sa-i oferim o informatie complicata, care-l descurajeaza sa mai puna intrebari. Aceasta metoda trebuie folosita numai atunci cand are intrebari legate de sex sau de moarte, pana la varsta de 5-6 ani. Niciodata nu trebuie sa-i dam o informatie sperficiala sau un raspuns deschis, precum „asa a vrut Dumnezeu”, pentru ca micutul va fi dezamagit si interesul sau pentru cunoastere va scadea.

Cartea, un aliat de nadejde

Jocurile ce implica constructia din forme, cartile cu imagini diverse care cer explicatii sunt extrem de importante pentru formarea unui bagaj de cunostinte. Foarte importante sunt si basmele si filmele pentru copii, care trebuie discutate si analizate intr-un joc inventat de tine, de preferat diferit de fiecare data. Este extrem de important sa-i educam copilului gustul pentru rasfoirea cartilor si chiar respectul pentru inteligenta celor care scriu carti. El trebuie sa inteleaga, inca de la o varsta frageda, ca tot ceea ce vrea sa stie se afla in carti si ca oamenii care citesc mult si care scriu carti sunt cei care ne-au facut sa nu mai traim ca animalele in padure.

Dimpotriva, daca-l plictisim sau insistam prea mult pe aceasta idee, riscam sa-si formeze un anumit gen de repulsie pentru carti si pentru citit. Mai mult, micutul trebuie sa considere cartile ca pe un privilegiu, la care oamenii nu au avut acces multa vreme, pentru ca nu aflasera ca acesta este secretul catre orice reusita. Nu in ultimul rand, timpul acordat informarii, discutiilor si intrebarilor nu trebuie sa stirbeasca din timpul de joaca, care este la fel de importanta pentru dezvoltarea inteligentei.

Cultivarea ideilor morale

Odata cu educarea ratiunii, a felului de a gandi, micutul trebuie sa aiba o definitie foarte exacta a binelui si a raului. Orice aspect legat de moralitate trebuie sa aiba un reper al binelui, exemplificat prin modele. Cel mai comod model al unui erou real este cel al lui Iisus, despre care micutul trebuie sa stie ca a fost in primul rand un copil cu totul altfel.

Practic, un copil care nu cunoaste definitia moralei oferite de Iisus acum 2000 de ani va percepe ca un nonsens aproape oricare condamnare a unor acte sociale si nu va intelege bine nevoia de respect si intrajutorare. Pentru oricare intarire a ideilor morale, micutului trebuie sa i se asocieze unele calitati umane si cu modele preferate de acesta din lumea basmului si chiar din desene animate.

Ceea ce multi parinti nu stiu sau refuza sa creada este faptul ca putem promova un model de erou negativ din basm, pe care micutul il admira in secret. Atribuirea unor calitati morale ascunse acestui erou negativ va transfera nevoia micutului de a-si copia modelul, eliminand pe rand elementele negative care-i plac la acel erou.

Dimpotriva, denigrarea in scop educativ a unor eroi de basm sau film negativi poate conduce la adulatia acelor eroi, datorita reflexului de protest sau a crizei de personalitate, efectului de victimizare a eroului ponegrit. Micutul trebuie sa inteleaga singur ca poate fi un erou puternic, ca si cei indragiti, numai daca are respect pentru cei din jur, e capabil sa fie fidel celor care-l indragesc si nu poate fi ademenit sa fie altfel, prin mici atentii materiale. Trebuie sa simta ca daca ii tradeaza pe cei care tin la el pentru un cadou sau un avantaj, inseamna ca el este o marfa de vanzare, precum cartofii sau vitele.

Educarea bunelor maniere

Un copil care a inteles foarte bine ce inseamna moralitatea, de obicei, va fi extrem de receptiv in a invata sa se poarte cu bun-simt si politicos. Exista insa cazuri in care copilul invata sa mimeze bunul-simt, respectand strict unele reguli de convietuire, descoperind ca acest lucru ii ofera avantaje.

De asemenea, exista copii care au un simt moral deosebit in situatiile de zi cu zi, insa nu respecta regulile de politete si uneori nici pe cele de bun-simt. Din acest motiv, este foarte important ca micutul sa invete sa simta, sa traiasca necesitatea de a se purta sau a vorbi politicos si nu de a invata regulile de politete ca pe o poezie cu cuvinte de neinteles. Parintii trebuie sa-i explice micutului ca a te purta intr-un fel in care nu deranjezi pe nimeni arata ca ai si alte calitati.

Comments are closed.