Evenimentele meteorologice extreme au fost „in afara topurilor” in ultimii ani, potrivit unui nou raport care urmareste sa trimita o „alerta rosie” lumii cu privire la necesitatea de a actiona impotriva schimbarilor climatice. Temperaturile globale au doborat recordurile „cu o marja clara” anul trecut , au spus oamenii de stiinta climatic al Natiunilor Unite.
Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a declarat in raportul sau anual ca aerul si oceanul au fost cele mai calde pana acum in vremurile moderne in 2023, cu recorduri doborate atat pentru cresterea nivelului marii, cat si pentru retragerea ghetarilor si a ghetii antarctice.
Valurile de caldura, inundatiile, secetele, incendiile de vegetatie si ciclonii tropicali care s-au intensificat rapid au cauzat „mizerie si haos, stricand viata de zi cu zi a milioane de oameni si provocand multe miliarde de dolari in pierderi economice”, adauga OMM in raportul sau Starea climatului global.
Dar OMM a mai spus ca lansarea rapida a energiei regenerabile a oferit o „scadere de speranta” ca cele mai grave efecte ale incalzirii globale pot fi evitate.
Potrivit raportului, temperatura medie globala a suprafetei a atins anul trecut cu 1,45 °C peste nivelurile preindustriale, chiar sub pragul de 1,5 °C despre care oamenii de stiinta cred ca va duce la accelerarea haosului climatic .
Temperatura a fost crescuta usor – si temporar – de evenimentul meteorologic natural El Nino peste Oceanul Pacific, dar a doborat totusi recordul anterior de 1,29 C, stabilit in 2016.
Celeste Saulo, secretarul general al OMM, a declarat: „Comunitatea OMM da alerta rosie in lume.
„Schimbarea climatica inseamna mult mai mult decat temperaturi.
„Ceea ce am asistat in 2023, in special cu caldura oceanului fara precedent, retragerea ghetarilor si pierderea ghetii din Antarctica, este un motiv de ingrijorare deosebita”.
Peste 90% din oceanele lumii au fost cuprinse de un val de caldura marin la un moment dat al anului, fiind asteptate impacturi grave asupra recifelor de corali, care sunt pepiniere vitale pentru viata marine.
Ghetarii au experimentat o topire extrema, in special in America de Nord si Europa. Cei din Alpii Elvetieni si-au pierdut aproximativ 10% din gheata in doar doi ani.
Iar intinderea ghetii care acopera marea de coasta a Antarcticii s-a micsorat cu o suprafata echivalenta cu dimensiunea Frantei si Germaniei, comparativ cu recordul anterior, stabilit in 2022.
Topirea ghetii si extinderea oceanelor prin caldura au condus la urcarea nivelului marii.
Rata de crestere in ultimii 10 ani s-a mai mult decat dublu fata de deceniul dintre 1993 si 2002.
Profesorul Jonathan Bamber, directorul Centrului de Glaciologie Bristol de la Universitatea din Bristol, a declarat: „Ridicarea nivelului marii este una dintre cele mai pernicioase si mai sigure consecinte ale incalzirii globale.
„Propria noastra cercetare indica faptul ca, daca emisiile de gaze cu efect de sera continua nescazut, exista o mica sansa ca pana in 2100 sa putem experimenta o crestere de pana la doi metri.
„Acest lucru ar fi cu adevarat catastrofal pentru civilizatia cu potentialul de a stramuta aproximativ o zecime din populatia planetei”.
Un an de vreme „in afara topurilor”.
Evenimentele meteorologice extreme au fost din nou o caracteristica a anului.
Ciclonul tropical Mocha din luna mai a fost unul dintre cele mai intense vazute vreodata in Golful Bengal, cu 1,7 milioane de oameni fugind in siguranta.
Europa de Sud si Africa de Nord au indurat caldura extrema in iulie, Agadir din Maroc atingand 50,4 C.
Iar sezonul incendiilor din Canada a fost cel mai rau din istorie, cu aproape 15 milioane de hectare de padure distruse.
Dr. Kevin Collins, lector superior de mediu si sisteme la Universitatea Deschisa, a declarat ca raportul a fost o piatra de hotar semnificativa.
„Este prea usor sa spui ca este mai mult la fel”, a spus el.
„Acest raport arata ca multe dintre masurile cheie, cum ar fi gheata marii, nivelul si temperaturile si evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile si secetele, au fost „in afara graficelor” pentru 2023”.
„Regenerabilele sunt cea mai buna speranta a umanitatii”
Dar raportul adauga ca nu totul este pierdut.
Lansarea energiei regenerabile in 2023 a crescut cu 50%, sau 510 GW, cea mai rapida crestere a capacitatii din ultimele doua decenii.
OMM este optimist ca obiectivul de energie curata stabilit la COP28 de a tripla sursele regenerabile pana in 2030 este la indemana.
Profesorul Cameron Hepburn, economist de mediu la Universitatea din Oxford, a declarat: „Regenerabilele, combinate cu stocarea, ofera omenirii cea mai buna speranta de a ne reduce emisiile la niveluri sigure.
„Cu cat trecem mai repede la folosirea acestora, cu atat economisim mai multi bani economia globala, in timp ce ne izolam de efectele daunatoare ale pietelor volatile ale combustibililor fosili.
„Descoperirile dure ale OMM ar trebui sa ofere factorilor de decizie politica tot stimulentul de care au nevoie pentru a dubla investitiile in energie regenerabila”.