Factorii politici americani se chinuie dupa ce junta militara de guvernamant din Niger a anulat un pact de securitate reciproca care ar putea duce la expulzarea fortelor americane, starnind temeri de pierderea influentei vitale a Rusiei in Africa de Vest. Intr-un esec pentru strategia de combatere a terorismului a Washingtonului impotriva gruparilor jihadiste din regiune, Nigerul a anuntat weekendul trecut ca revoca pactul, care era in vigoare din 2012. In Niger exista aproximativ 1.000 de militari si civili americani.
Junta a expulzat deja trupele franceze in decembrie anul trecut, in urma unei lovituri de stat din iulie 2023, care l-a rasturnat pe presedintele ales democratic, Mohamed Bazoum.
Anularea pactului american ar putea insemna inchiderea bazei aeriene americane 201, o instalatie de 110 de milioane de dolari construita in nordul tarii in 2018 pentru a supraveghea cu drone Statul Islamic si grupurile afiliate al-Qaida din Sahel, o zona semi. -regiune arida din sudul desertului Sahara care se intinde de la Atlantic pana la Marea Rosie.
Washingtonul se teme ca pierderea bazelor sale din Niger ar risca ca tara sa urmeze vecinele Burkina Faso si Mali, cazand sub hegemonia rusa. Grupul Wagner, armata mercenara legata de Kremlin, condusa anterior de Evgheni Prigojin, si-a stabilit o prezenta in cele doua state limitrofe, precum si in alte cateva tari africane.
Dupa lovitura de stat din iulie din Niger, Prigozhin a emis o declaratie in care saluta noul guvern militar si ii oferea serviciile lui Wagner. SUA si-au facut apoi propriile propuneri juntei la inceputul acestui an, in timpul unei vizite dificile a reprezentantilor departamentului de stat si ai Pentagonului, care sperau sa mentina intacta cooperarea dupa lovitura de stat si sa impiedice tara sa cada sub influenta rusa si iraniana.
Dar, pe 15 martie, intr-o adresa la televiziunea nationala, purtatorul de cuvant al juntei, colonelul Amadou Abdramane, a declarat „ilegala” prezenta SUA in Niger si a descris in mod clar vizita – condusa de Molly Phee, secretarul adjunct de stat pentru afaceri africane – ca fiind contraproductiva. .
„[Guvernul militar] denunta cu forta atitudinea condescendenta insotita de amenintarea cu represalii din partea sefului delegatiei americane fata de guvernul si poporul nigerien”, a spus Abdramane.
Comentariile au fost aparent provocate de acuzatiile oficialilor americani ca Nigerul a purtat negocieri pentru a permite Iranului accesul la rezervele sale de uraniu, o evolutie care ar putea permite Teheranului sa-si extinda programul nuclear.
„Guvernul Nigerului respinge acuzatiile false ale sefului delegatiei americane de a sustine ca a semnat un acord secret privind uraniul cu Republica Islamica Iran”, a spus Abdramane, adaugand ca incheie pactul de securitate „cu efect imediat. ”.
Oficialii americani sustin ca au detectat de atunci o flexibilitate in pozitia Nigerului, sugerand ca postura de linie dura a juntei ar putea fi inca deschisa negocierii.
Generalul Charles Q Brown, presedintele sefilor de stat major comun, a declarat ca oficialii nigerieni au trimis „semnale mixte” dupa anuntul din weekendul trecut. „Vom continua sa facem planuri si sa ne pregatim – daca ramanem sau plecam”, le-a spus el jurnalistilor de la baza aeriana Ramstein din Germania.
Un purtator de cuvant al departamentului de stat, Vedant Patel, a sugerat in mod similar speranta de a realiza o schimbare prin continuarea dialogului diplomatic.
„Ramanem in legatura cu CNSP [consiliul militar de guvernamant al Nigerului] si cautam clarificari suplimentare cu privire la comentariile lor, precum si discutam potentialii pasi urmatori”, a spus el intr-un briefing de presa.
„Continuam sa ne angajam prin intermediul ambasadei noastre. Continuam sa avem ambasadorul nostru si echipa noastra de ambasada acolo si continuam sa discutam cu ei.”
Cristalizand temerile SUA de cresterea influentei ruse si iraniene, premierul juntei, Ali Mahamane Lamine Zeine, a vizitat mai intai Moscova in decembrie anul trecut pentru a discuta despre relatiile militare si economice, apoi Teheranul in ianuarie, unde s-a intalnit cu presedintele Iranului, Ebrahim Raisi.
Air Base 201 este una dintre cele mai mari instalatii de drone din SUA din Africa si singura din acea parte a continentului care zboara drone cu capacitati de informatii, recunoastere, supraveghere si lovitura. Se intelege ca a fost folosit pentru a desfasura lovituri mortale impotriva luptatorilor Statului Islamic in Libia in 2019.
Un purtator de cuvant al Pentagonului a declarat saptamana aceasta ca instalatia nu a mai fost folosita in operatiuni de combatere a terorismului de la lovitura de stat de anul trecut.
Generalul Michael Langley, seful Comandamentului SUA pentru Africa – membru al delegatiei recente in Niger – a declarat in cadrul unei reuniuni a comisiei pentru serviciile armate din Senat in aceasta luna ca este necesara o prezenta militara continua a SUA in regiune pentru a contracara invadarea Rusiei.
„As spune ca o serie de tari se afla in punctul de varf de a fi efectiv capturate de Federatia Rusa, deoarece isi raspandesc unele dintre naratiunile lor false in Libia”, a spus el. „Intr-un ritm accelerat, [Federatia Rusa] incearca cu adevarat sa preia Africa centrala, precum si Sahelul”.