Dezastrele naturale, abaterile financiare, politica si cativa alti factori joaca un rol important in modul in care reactioneaza o economie. Atunci cand un eveniment are loc la o scara suficient de mare, pot exista efecte extraordinare asupra economiilor din intreaga lume.
Fiecare secol are propriile sale provocari economice unice. Primele doua decenii ale secolului 21 nu au fost diferite in aceasta privinta – iata cele mai importante evenimente din punct de vedere economic care au avut loc pana acum.
2020: Pandemia COVID-19 si recesiunea 2020
Prabusirea bursei din 2020 a inceput luni, 9 martie, urmata de cea mai mare scadere a indicelui Dow Jones Industrial Average (DJIA) pana la acea data. In 12 si 16 martie au urmat alte doua scaderi record.
Prabusirea a fost alimentata de temerile investitorilor globali cu privire la raspandirea coronavirusului, care se anticipa ca va provoca scaderi ale pretului petrolului si o recesiune.
Pe 11 martie 2020, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat noul coronavirus pandemie.
Ca urmare, majoritatea guvernelor au inchis serviciile neesentiale. In doar cateva luni, pandemia a devastat economia SUA. In primul trimestru al anului 2020, cresterea a scazut cu 5%. In aprilie, vanzarile cu amanuntul au scazut cu 16,4%, deoarece guvernatorii au fortat inchiderea afacerilor neesentiale. Inchiderea a scos multi oameni fara loc de munca, ridicand numarul somerilor la 23 de milioane.
Impactul total al pandemiei asupra economiei globale va fi investigat pentru multi ani de acum inainte. Proiectiile recente arata ca saracia globala este pe cale sa scada inapoi la nivelurile din 2017, dupa mai bine de 20 de ani de reducere continua.
2016: Votul Brexit
In iunie 2017, Regatul Unit a votat la alegerile generale pentru iesirea din Uniunea Europeana. Aceasta actiune a devenit cunoscuta sub numele de „Brexit”, portmanteau-ul pentru „iesirea Marii Britanii” din Uniunea Europeana.
Marea Britanie a parasit oficial UE pe 31 ianuarie 2020. Cresterea economica a scazut semnificativ in primul trimestru, atingand un minim nemaivazut din 2003. La acea vreme, guvernul britanic estima ca Brexit-ul va reduce cresterea economica cu 6,7% pe parcursul a 15 ani.
In anul urmator, economia britanica a inceput sa revina – chiar si cu epidemia de coronavirus – aproape atingand nivelurile de productie pre-Brexit pana la sfarsitul anului 2020.
2015: China devine cea mai mare economie din lume
Potrivit Fondului Monetar International (FMI), China a devenit cea mai mare economie din lume bazata pe paritatea puterii de cumparare (PPP), care utilizeaza o rata de conversie pentru a compara puterea valutara cu o moneda internationala teoretica.
China are inca un produs intern brut (PIB) mai mic decat SUA, dar este lider in crestere anuala. PPP si cresterea PIB-ului au schimbat echilibrul economic de putere, impingand efectiv SUA pe locul doi.
China este, de asemenea, al doilea cel mai mare detinator al datoriilor SUA. Aceasta pozitie ii ofera o parghie atunci cand negociaza politicile privind importurile si exporturile. De exemplu, detinerile Chinei de datorii SUA permit rate ale dobanzilor mai mici si bunuri de consum mai ieftine pentru SUA
Daca China si-ar cere datoria, ratele dobanzilor si preturile SUA ar creste, incetinind cresterea economica a Americii – totusi, aceasta ar fi o sabie cu doua taisuri pentru China. Atragerea datoriilor ar duce la o pierdere a parghiei comerciale si ar costa o mare parte din piata sa de export. SUA au importat bunuri in valoare de 435 de miliarde de dolari din China in 2020.
2015: Criza datoriilor grecesti ameninta Uniunea Europeana
Au existat mai multi factori in spatele crizei datoriilor grecesti. Unul dintre cei mai influenti factori a fost valoarea datoriei suverane pe care o asumase tara.
In 2015, Grecia aproape ca a ramas fara plata datoriile sale. Pentru a evita implicit, Uniunea Europeana (UE) a imprumutat Greciei suficient pentru a continua sa faca plati. A fost cea mai mare salvare financiara a unei tari falimentare din istorie.
De asemenea, a declansat criza datoriilor din zona euro. Criza datoriilor a Greciei a declansat ingrijorarea ca si alti membri ai UE puternic indatorati vor fi in plata. Criza a dus la salvari pentru alte tari si i-a determinat pe multi sa puna la indoiala viabilitatea de a avea o singura moneda pentru UE.
2014: Obamacare adauga acoperire pentru 20 de milioane
Affordable Care Act (ACA) a extins acoperirea asistentei medicale la peste 20 de milioane de oameni. Ingrijirea preventiva cu costuri reduse pentru bolile cronice si alte afectiuni a permis persoanelor care nu erau asigurate anterior sau nu erau asigurate sa primeasca ingrijire la costuri reduse.
Extinderea acoperirii a redus povara fiscala generala a tarii, deoarece guvernele federale, de stat si locale ar putea reduce in continuare cheltuielile pentru asistenta medicala. Ca urmare, ritmul cu care costurile de asistenta medicala cresc oarecum a incetinit. Cu toate acestea, proiectiile arata in continuare ca cheltuielile cu sanatatea sunt de asteptat sa continue sa creasca.
2011: Tsunami si dezastru nuclear din Japonia
Pe 11 martie 2011, Japonia a fost lovita de un cutremur cu magnitudinea de 9,0. Acesta a provocat prabusirea unui tsunami de 133 de picioare inaltime peste tarmul de nord-est al tarii. Peste 18.000 de oameni au murit, iar cateva mii au disparut. S-a estimat ca cutremurul si tsunamiul au cauzat pagube in valoare de 220 de miliarde de dolari.
Valurile au deteriorat centrala nucleara de la Fukushima, creand scurgeri radioactive. „Dezastrul triplu” a devastat economia Japoniei. A paralizat industria nucleara a tarii si a convins Europa sa-si reduca dependenta de energia nucleara.
2008: Miliarde in salvare
Una dintre cele mai grave din istorie, criza financiara care a avut loc intre 2008 si 2009 a fost cauzata de luarea slaba a deciziilor si lacomia din partea institutiilor financiare, de investitii si de asigurari, in principal din cauza titlurilor garantate cu ipoteci create din credite ipotecare subprime.
Luni, 15 septembrie 2008, marea banca de investitii Lehman Brothers, care a fost mult investita in aceste titluri, a anuntat faliment. Pe 16 septembrie, American International Group (AIG), cea mai mare companie de asigurari din lume, a anuntat ca intra in faliment.
Falimentul lui Lehman a dat peste cap pietele financiare, deoarece compania detinea mai multe titluri garantate cu ipoteci decat oricine altcineva. AIG a fost, de asemenea, mult investit in titluri garantate cu ipoteci la acel moment.
Multe fonduri de investitii detineau actiunile si instrumentele derivate ale AIG – acest lucru a dus la o avalansa de prabusiri ale valorii actiunilor, care au dus o mare parte a pietei in jos.
Pe 29 septembrie 2008, Dow Jones Industrial Average (sau „Dow”) a scazut cu 777,68 puncte. Intre 9 octombrie 2007 si 6 martie 2009, Dow-ul a scazut cu 50%. Pe 3 octombrie 2008, Congresul a adoptat un proiect de lege de salvare de 700 de miliarde de dolari, cunoscut acum sub numele de „Programul de salvare a activelor in dificultate” (sau „TARP”).
Pe 14 octombrie, Trezoreria a folosit 350 de miliarde de dolari pentru Programul de rascumparare a capitalului, care a achizitionat actiuni preferentiale din marile banci.
Pachetul de stimulare economica din 2009 a cautat sa linisteasca investitorii si sa puna capat recesiunii. A cheltuit peste 179 de miliarde de dolari in scutiri de taxe, servicii de sanatate si compensatii pentru somaj si a ajutat la atenuarea preocuparilor investitorilor si la incheierea recesiunii.
2007: Criza locuintelor
Dereglementarea financiara din 1999 a dus la capacitatea bancilor de a investi depozitele clientilor lor in instrumente derivate. Piata imobiliara s-a extins periculos in anii urmatori, aceste instrumente derivate (numite „titluri garantate cu ipoteca”) fiind create din credite ipotecare care fusesera date unor persoane care nu si-au putut permite.
Investitorii au inceput sa obtina profituri uriase din derivatele pe care se bazau titlurile garantate cu ipoteci. Preturile medii ale caselor noi au scazut cu 22%, de la varful de 262.600 USD in martie 2007 la 204.200 USD in octombrie 2010.
In acelasi timp, Rezerva Federala a majorat dobanzile. Multi proprietari au avut credite ipotecare cu rata ajustabila, care au urmat rata fondurilor federale. Cand tarifele au crescut, au crescut si primele lunare.
Multi proprietari si-au pierdut capitalul propriu sau nu au putut sa le vanda sau sa faca fata platilor lunare majorate. Multi si-au incasat creditele ipotecare, iar titlurile de valoare create din aceste credite ipotecare au scazut semnificativ, ceea ce a influentat criza financiara.
2005: Uraganul Katrina a costat 160 de miliarde de dolari
Secolul douazeci si unu a vazut cota sa de dezastre naturale costisitoare. Uraganul Katrina a fost o furtuna de categoria 5 care a lovit coasta Louisianei pe 29 august 2005. A fost cel mai distructiv dezastru natural din istoria SUA, provocand daune de 160 de miliarde de dolari.
2001: Atacul din 11 septembrie duce la razboi impotriva terorii
Atacurile din 11 septembrie 2001 au ucis 2.973 de persoane, inclusiv 343 de pompieri. Prejudiciul fizic a fost intre 82,8 miliarde de dolari si 94,8 miliarde de dolari.
Atacurile au facut ca bursa sa se inchida. Cand s-a redeschis, Dow a scazut cu aproape 700 de puncte. Atacurile au adancit recesiunea din 2001, cauzata de izbucnirea bulei investitionale dot-com. De asemenea, au dus la implementarea Razboiului impotriva terorii. Costurile razboaielor din Afganistan si Irak au continuat sa creasca. Ultimele studii arata ca au depasit 6,4 trilioane de dolari.