Sanatate din banalele masline

Nu rata

Aborigenii australieni, ca si fenicienii foloseau tratamentul cu fructe de maslin pentru asa-numitele boli ale batrnetii, manifestate prin dureri de sub coaste, adica hepatice. Fenicienii palestinieni, ca si toate triburile semite (inclusiv ebraice) au dezvoltat medicina bazata pe tratamentul cu masline si ulei de masline, de la emigrantii asiatici sositi din Orientul Mijlociu.

Pana nu de mult, se stia ca in pulpa de maslina se gasesc numai proteine importante, grasimi specifice si zaharuri, asociate unor vitamine si minerale extrem de necesare organismului. Multumita scolii franceze de medicina din Paris, cercetatorul L. Randoin a dovedit, in urma cu aproape un secol, ca ceea ce numim pulpa de maslina contine o multime de alte elemente, necesare organismului uman.

Metalele din masline

Dr. L. Randoin a dovedit ca maslina contine majoritatea metalelor (mineralelor) extrem de utile organismului, in cantitati optime: Sodiu (Na) – 128 mg/100 g; Potasiu (K) – 1.526 mg/100 g; Magneziu (Mg) – 2 mg/100 g; Calciu (Ca) – 110 mg/100 g; Fier(Fe) – 2,11 mg/100 g; Cupru (Cu) – 0,3 mg/100 g. In 2004, biochimistul scotian M.T. Fightwhright a descoperit ca in maslinele mai crude cantitatea de fier este aproape tripla, 6,72 mg/100 g, iar Cuprul si Manganul pot depasi 3-4 mh/100 g, in timp ce Seleniul (Se) atinge 0,012 mg/100 g. Toate aceste date pot spune multe despre puterile ascunse in fructul de maslin, ca fruct magic in medicina traditionala, in terapia unor forme extrem de diferite de boli.

Avand in vedere raportul optim dintre concentratiile de calciu, magneziu si fier, orice cunoscator in ale medicinei intelege ca maslina este un veritabil medicament, att profilactic, ct si terapeutic, in oricare afectiune. Descoperirea recenta a prezentei in fructul de maslina a Yincului (Yn), Manganului (Mn) si a unui continut crescut in cupru a pus noi intrebari asupra modului in care banala maslina poate actiona ca medicament.

Manganul

Dr. F.I. Witkowski, impreuna cu echipa sa de cercetare de la Universitatea din Munchen, a dezvaluit recent lumii stiintifice descoperirea sa: manganul, desi aflat in cantitati infime in masline, actioneaza direct asupra absorbtiei intestinale (proxima duodenala) de calciu si magneziu.

Acest proces scade cu 60% riscul la orice tip de imbolnavire din cauze ereditare (mostenite), inclusiv cancer sau psihoze. Acelasi cercetator german a constatat ca tocmai proportia mica de mangan din pulpa de maslina produce un mediu favorabil absorbtiei de sodiu si mai ales de fier in organism, metale cu un rol deosebit in reglarea activitatii anumitor tesuturi de origine nervoasa, inclusiv a hipofizei (posterioare) si a medulo-suprarenalei. Descoperirile lui Witkowski plaseaza manganul din masline, ca si din alte alimente, ca unul dintre metalele cele mai importante pentru sanatate, mai ales pentru organismul uman.

Zincul

T.H. Eltmouth a constatat ca zincul, metal mai rar intlnit in alte fructe, este prezent in masline in proportie de 0,081 mg/100 g. Aceasta cantitate neglijabila de zinc ofera insa o maxima capacitate de absorbtie a fierului, metalul de baza al globuleleor rosii. El afirma ca, in lipsa unui minim aport de zinc, prin alimentatie, anemia ar capata valori ingrijoratoare pentru 67% din barbati si 71% din femei. Zincul regasit in masline ofera posibilitatea unei bune functionari a maduvei osoase hematogene (producatoare de globule rosii).

Acelasi cercetator este de parere ca numarul redus al anemicilor in tarile nord-africane si asiatice subalimentate se datoreaza consumului de masline si, mai concret, efectului benefic al zincului.

Elementele forte ale pulpei de masline

Daca pana in prezent cele mai laudate beneficii ale continutului maslinei au fost proteinele, lecitinele si metalele, in ultima vreme s-au descoperit noi calitati ascunse de miraculosul fruct. Pornind tot de la analizele lui L. Randoin, trebuie amintit ca in maslina se intlnesc produsi organici cu un bogat continut in azot (0,7 mg/100 g); sulf (27 mg/100 g), fosfor (17 mg/100 g); clor (4 mg/100 g).

Azotul

In urma metabolizarii hepatice a unor substante de tip azotos (amine, aminoacizi, vitamine) specifice frutelor din genul Olea se reduce semnificativ rata mutatiilor la nivel hepatic. Simplu spus, maslinele au efect anticancerigen asupra anumitor tipuri de celule din ficat. Constatarea a fost validata in 2005 de catre M.T. Berthans de la Universitatea din Melbourne (Australia). Dr. Berthans afirma: Continutul de azot de 0,76 mg/100 g nu este oncogen, asa cum s-a crezut pna acum un deceniu, ci dimpotriva, impiedica declansarea unor gene cancerigene.

Fosforul

Legat in mod chimic extrem de straniu de substante organice din proteine, fosforul din masline a trezit interesul multor cercetatori din domeniul stiintelor exacte, ca si al celor din domeniul studiilor paranormale. Eliberarea fosforului, ca element, in snge produce o reglare a functiilor unor anumite tipuri de limfocite, cu rol de aparare a organismului.

La nivelul sistemului nervos central, in cazul consumatorilor de masline, s-a constatat o crestere cu 12% a capacitatii de rememorare a viselor. Fosforul din masline poate facilita exploatarea unor functii nervoase psihice deosebite, crescnd potentialul zonelor numite subconstiente ale sistemului nervos central. Antropologul geman S.W. Heiberg considera ca fosforul din maslina a fost si este un secret pentru ceea ce numim stiintific putere de concentrare utilizata in dietele yogine.

Clorul si cuprul

Se pare ca elementul Cupru este un metal la fel de important pentru consumatorii de masline, el aflndu-se intr-o proportie de maxim 0,3 mg /100 g. Absorbtia intensiva a clorului, datorata combinatiilor sale din masline, activeaza actiunea cuprului in zonele hipocampusului (parte a creierului care joaca rol de filtru, de politie secreta, pentru informatiile ce merita sa patrunda la nivelul constientului uman).

Clorul absorbit prin consumul de masline are rolul de a ajuta cuprul ca nou-venit in creier sa se transforme intr-un fel de gardian, foarte inteligent, ce poate distinge ce merita si ce nu in privinta informatiilor primite pentru constient. Relatia clor celular-cupru este esentiala si este maxim favorizata de banalul continut al gustoasei pulpe de maslina.

Dr. Karl M. Bartmann declara in 1978, in fata Academiei de Stiinte Medicale din Viena, ca maslinele, prin clorul pe care il contin, ofera omului aminele vietii, numite azi vitamine. Dr. Bartmann a dovedit pentru prima data ca acea optima compozitie in clor creste semnificativ absorbtia vitaminelor B1, B2, PP, A si K.

Maslinele ca medicament Recomandari profilactice si terapeutice 

1.Probleme renale incipiente, precum durerile de rinichi sau dificultatile de urinare.

2. Simptome ale unor boli hepatice, manifestate prin dureri de ficat, greata, tulburari digestive, intoleranta la consum de grasimi dimineata. 3. Indigestii asociate starilor de greata, voma, in mod repetat.

4. Stari de slabiciune fizica, lipsa de putere, dar si psihica, incapacitate de concentrare, somnolenta pe timp de zi.

5. Aparitia starilor de asa-zis lesin (caderi in stare de semi-constienta) si chiar prabusiri, din pricina senzatiei de moliciune a membrelor.

Terapia cu masline

1. Micul dejun: Sunt indicate maslinele verzi, mai putin sarate, indiferent de preferintele tale. Nu se consuma mai mult de 100-150 g de masline. Nu este nicio regula a consumului de masline, in nici o terapie moderna. Maslinele, chiar in mici cantitati, nu trebuie sa lipseasca din micul tau dejun. Consumul de apa minerala carbogazoasa sau plata este obligatoriu chiar si in timpul servirii micului dejun. Inainte de micul dejun se recomanda o lingura cu ulei de masline.

2. Dejunul: Persoanele care sufera de probleme cardiace, acute sau cronice, trebuie sa evite consumul de masline. Pentru cei care nu au probleme cu sistemul cardiorespirator se recomanda masline in cantitati de 70-100 g, ca aperitiv, pe stomacul gol, fara a servi inainte bauturi alcoolice distilate sau vinuri. Lichiorurile sunt absolut interzise. Este exclus ca in timpul dejunului sa fie servite masline sau mncaruri cu masline. Dupa servirea dejunului nu se mai pot manca masline timp de cel putin 5 ore.

3. Cina: La cina este indicat ca sucurile bogate in citrice sa completeze dieta cu masline. Binefacerile maslinelor sunt favorizate de prezenta vitaminei C. A nu se consuma peste 70 g de masline. Conform normelor medicinii traditionale, dupa o cina nu foarte bogata in masline este nevoie de o relaxare musculara de 10-15 minute si de un consum pe saturate de lichide nealcoolizate, necarbonatate. Este indicat pentru bolnavii de ulcer pe fond nervos sa consume doua-trei linguri de ulei de masline inainte de culcare. Reteta este extrem de eficienta pentru cei care sufera de insomnii pe fond depresiv.

Precautii in caz de exces 

1.Maslinele contin o mare cantitate de sodiu, care poate genera stari de agitatie si chiar stari maniacale cu manifestari agresive. 

2. Nu se recomanda masline persoanelor cu stari de atac de panica, cu palpitatii sau transpiratii.

3. Maslinele consumate in exces pot conduce la infarct, la anumite persoane excesiv de emotive.

4. Este contraindicat consumul zilnic, in exces, al fructului sarat celor care au in familie persoane cu predispozitie spre schizofrenie.Maslinele au fost utilizate pentru prima data ca medicament acum 5 milenii de aborigenii din Australia

Recente