Proprietatea privata e un moft, nu numai potrivit fostului presedinte de stanga al Romaniei, cat si potrivit noilor guvernanti de dreapta, auto-intitulati liberali. Invocand “pactul fiscal”, angajamentele asumate in fata organismelor internationale, ambele bazate pe argumente fincanciar-contabile, Executivul ar dori sa impuna o plafonare a despagubirilor in cazul imobilelor nationalizate la 15% si sa elimine retrocedarea in natura. Problema este atat una etica, dar si economica. Guvernul sugereaza ca economia este mai importanta decat etica, si chiar decat Constitutia.
Saptamana trecuta a readus pe tapet problema proprietatii private, in Romania si nu numai. Daca decizia statului argentinian de nationalizare a principalei sale companii petroliere, al carui principal actionar era pana in prezent Repsol, cu 57%, a fost intampinata cu proteste la nivel international, masura similara a Guvernului Romaniei de a limita dreptul la despagubire in cazul imobilelor nationalizate pare, cel putin potrivit oficialilor romani, menita a satisface poftele organismelor internationale. Ca si in cazul fostilor proprietari romani, si in cazul Repsol, guvernul agrentinian a refuzat sa acorde despagubirile solicitate, de 10,5 miliarde de euro.
Problema etica a fost enuntata in stilu-i inconfundabil de premierul Mihai-Razvan Ungureanu: “Ce alegem? Un proiect de lege care incearca, printr-o nedreptate, recunosc, o situatie care a generat enorme inegalitati si probabil acte calificabile penal sau sa se ajunga intr-o situatie in care Romania nu va putea plati?”. Cu alte cuvinte, etic, oamenii au dreptul la restituirea proprietatilor sau la despagubiri, practic, din punct de vedere economic nu se poate. Potrivit premierului, “daca nu trecem legea pana pe 12 iulie, CEDO va da dreptate reclamantilor, iar asta inseamna ca statul va trebui sa le plateasca 70 de miliarde de lei, adica 12 la suta din PIB”. Si astfel se ajunge la argumentul economic, enuntat cel mai bine de ministrul finantelor, Bogdan Dragoi: “Pe langa partea de acceptanta la CEDO, avem o problema financiara. Titlurile distribuite de ANRP impacteaza pe deficitul bugetar ESA, iar platile in bani impacteaza imediat pe deficitul in cash. Am gasit solutia cu 15% din valoarea imobilelor pentru ca statul nu-si permite mai mult de atat”.
Criza economica, pretext pentru expropriere
In rezumat, guvernantii par a sugera ca nu pot rezolva o problema etica decat printr-o nedreptate, pe motiv ca nu au banii necesari. Si asta in pofida articolului 44 din Constitutie care prevede, printre altele, ca “proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.”
Adoptarea unui astfel de act normativ ar reprezenta o adevarata cutie a Pandorei pentru cetatenii romani. Deja la nivelul SUA sau al Uniunii Europene, aspectele constitutionale au fost puse in paranteza in cazul masurilor adoptate pentru “combaterea crizei economice”. Si in cazul Romaniei, Curtea Constitutionala a adoptat solutii similare. Validarea de catre Curtea Constitutionala a noului proiect legislativ ar deschide calea unor abuzuri extrem de grave, prin invocarea lipsei de bani, a crizei financiare sau a “pactului fiscal”. Statul deja poate expropria propriii cetateni pentru a construi autostrazi, suspendate sau nu, fara a se intelege in prealabil cu proprietarul si fara a apela initial la medierea instantei. Insa de acum incolo va putea stabili o suma pentru despagubire, dupa care sa afirme ca nu are bani, si drept urmare reduce despagubirile la 15% din suma initiala. Proprietatea privata este legiferata prin acest act ca fiind un moft.
Statul ar pierde, economia privata ar castiga Suma avansata de premier, 70 de miliarde de lei, nu a fost justificata pana acum in niciun fel, nici de acesta, nici de ministrul finantelor. Ca intotdeauna in cazul unor afirmatii ale guvernantilor, fie ca este vorba despre PIB, fie ca este vorba despre deficitul bugetar, acestia trebuie crezuti pe cuvant. Ei sugereaza ca statul roman si economia Romaniei ar pierde in cazul in care nu s-ar limita nivelul despagubirilor si elimina retrocedarea in natura.
Economistul Bogdan Glavan este insa de alta parere: “Daca cladirile publice sunt retrocedate, atunci Guvernul va pierde, evident, dar asta este si ideea! Guvernul a castigat odata cu venirea la putere a comunistilor! E firesc ca prin schimbarea regimului politic statul sa piarda. Sa presupunem ca cladirile primariilor, prefecturilor si ale imobile cu destinatie publica sunt retrocedate, ce se intampla? Pai statul va trebui sa plateasca chirie pentru aceste spatii, daca doreste sa-si mai continue activitatea acolo. Marele, uriasul merit al acestei reforme ar fi ca astfel costul statului ar deveni mai vizibil. Astfel, lumea ar vedea mai clar ca nimic nu e pe gratis, ca trebuie sa platesti tot ce primesti, pana la ultimul banut.”
Cu alte cuvinte, statul ar pierde, insa proprietarii si economia privata ar castiga. In loc sa “investeasca” statul sau sa plateasca 7 miliarde de lei anual pe bunuri si servicii prin licitatii, majoritatea cu dedicatie, acesti bani, eventual esalonat, ar putea intra in economie natural, prin intermediul cheltuielilor de consum sau al adevaratelor investitii, cele private.
Restituiri clientelare Interesant este si refuzul de a mai restitui in natura. Nimeni nu a precizat cat ar mai trebui sa plateasca statul roman daca s-ar face restituirea imobilelor si nu s-ar mai apela la despagubiri. Motivul pentru care statul nu vrea sa restituie imobilele este unul clientelar: majoritatea imobilelor nationalizate au fost deja “alocate defectuos” catre clienti, prin diferitele legi ale proprietatii din ultimii 20 de ani.
Catre persoane fizice, politicieni, clienti politici sau pur si simplu indivizi dispusi sa plateasca spaga necesara sau catre persoane juridice prin privatizari dubioase, care nu au respectat dreptul de proprietate. In celelalte cladiri se afla in prezent institutii publice, si activeaza un personal bugetar excedentar. Retrocedarea in natura a cladirilor ar putea conduce si la micsorarea numarului de birocrati.
Iar ultimele informatii publice arata ca Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) a fost, se pare, inca de la crearea sa, un obstacol in calea recuperarii proprietatilor de catre cetatenii obisnuiti, care s-au vazut nevoiti sa renunte la drepturile litigioase in favoarea altor persoane fizice si juridice care beneficiau de “sustinerea” ANRP si a cartelului de evaluatori creat de aceasta institutie. Iar noul proiect creeaza o evidenta discrimare intre cei cu dosarele acceptate si ceilalti nedreptatiti, ceea ce va provoca un nou val de procese la CEDO.
Potrivit purtatorului de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, “proiectul de lege actual propune plafonarea unei sume. Ramane in discutie ce se intampla cu solicitarile deja inregistrate la nivelul ANRP pentru despagubiri, dar aceasta chestiune nu face direct obiectul acestui proiect legislativ.” Cu alte cuvinte, celor care au avut pile si s-au miscat mai repede, cu “ajutorul” institutiilor statului si al cartelurilor agreate, nu li se va aplica plafonul de 15%, ci numai celor fara resurse de influentare a decidentilor.
Proiectul legislativ al Guvernului ridica multe semne de intrebare, cel mai bine sintetizate de economistul Florin Citu: “Oare statul roman a folosit doar 15% din aceste proprietati in tot acest timp? Ce semnal dam cetatenilor straini care vor sa investeasca in Romania? Oare ce ce gen de investitori va atrage o asemenea decizie? Investitori cu interes pe termen lung sau pe termen scurt? Exista bani de salarii majorate, dar nu exista pentru despagubiri? Datoria publica s-a dublat din 2008 fara niciun efect vizibil, iar cei 15% din PIB reprezinta o problema? Cum este garantata proprietatea in Romania?”.
Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja Inlocuirea restituirii in natura a proprietatii confiscate de statul comunist cu despagubirea in bani pentru cereri deja depuse a fost respinsa de Curtea Constitutionala in 2008, intr-un proces privind bunurile companiilor privatizate, cu argumentul ca astfel sunt create discriminari si legea este aplicata retroactiv.
Decizia a fost emisa in urma unei sesizari din oficiu primite din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), intr-un litigiu al unei persoane fizice cu Agentia Domeniilor Statului si o firma privata. In acel dosar, ale carui concluzii pot fi luate in calcul si pentru proiectul pregatit in prezent de Guvern, era contestata o modificare a legii prin care, pentru proprietatile evidentiate in patrimoniul societatilor comerciale privatizate, nu mai erau permise retrocedari in natura, ci doar despagubiri.
Curtea Constitutionala a respins aceasta varianta in conditiile in care despagubirile nici macar nu erau limitate atunci la 15% din valoarea proprietatii, cum propune in prezent Guvernul, ci calculate la valoarea de piata a imobilelor solicitate.
Fostul presedinte ANRP nu poate justifica 150.000 de euro ANI a cerut comisiei de specialitate a Curtii de Apel Bucuresti sa controleze averea Crinutei Nicoleta Dumitrean, dupa ce a constatat ca nu poate justifica peste 150.000 de euro, venituri realizate in perioada in care a fost presedintele ANRP, director adjunct la INA si director in cadrul APIA.
Agentia Nationala de Integritate (ANI) a constatat existenta unei diferente semnificative, in cuantum de 627.105 lei (aproximativ 152.634,99 euro), intre averea dobandita si veniturile realizate de Crinuta Nicoleta Dumitrean in perioada exercitarii functiilor de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (8 octombrie 2009-5 octombrie 2011), director general adjunct in cadrul Institutului National de Administratie (30 aprilie-8 octombrie 2009) si director in cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (17 iulie 2006-prezent).